Din ce este făcută brânza FETA, de fapt. Mulți români nu știu ce conține

Brânza feta este un tip de telemea realizată din lapte de oaie sau de capră (dar nu mai mult de 30 %), uneori chiar dintr-o combinație din aceste două tipuri de lapte. Are un gust deosebit, dar și efecte benefice pentru sănătate.

Brânza feta este mai sănătoasă decât brânza din lapte de vacă, pentru că e mai ușor de digerat, are potențial alergic mai mic și generează mai puțină inflamație în organism, ceea ce înseamnă că este o variantă mai bună decât telemeaua de vacă, în special pentru persoanele care suferă de intoleranță la lactoză, scrie doc.ro.

Valori nutriționale brânză feta (30 g):

• Calorii: 74;
• Grăsimi: 6 g;
• Sodiu: 260 mg;
• Carbohidrați: 1,2 g;
• Proteine: 4 g;
• Zahăr: 1 g;
• Vitamina B2: 0,2 mg;
• Calciu: 140 mg;
• Fosfor: 94 mg.

Feta are un conținut foarte scăzut de carbohidrați, reprezentând mai puțin de 1% din doza zilnică recomandată de carbohidrați, mai ales că aproape nu are zahăr sau fibre, ceea ce poate fi benefic pentru persoanele care țin diete, de exemplu.

Aproximativ jumătate din grăsimea din brânza feta este reprezentată de grăsimi saturate, care sunt recomandate să fie consumate cu moderație.

O cană de brânză feta are 21,3 grame de proteine, ceea ce reprezintă 43% din aportul zilnic de proteine, făcând brânza feta o sursă importantă de proteine.

Atenție, însă, Fiind o brânză bogată în sodiu, dar care conține și grăsimi saturate, brânza feta este recomandată pentru consumul ocazional și nu pentru cel zilnic.

Brânza feta – beneficii pentru sănătate

Brânza feta este bogată atât în calciu, cât și în proteine, iar asta o face benefică în menținerea sănătății sistemului osos. Calciul și proteinele sunt unii dintre cei mai importanți nutrienți pentru o creștere sănătoasă a oaselor.

Dar, pentru că oasele tale să beneficieze de pe urma calciului din brânza feta, consumă această brânză alături de alimente alcaline precum pătrunjelul, spanacul sau dovlecelul.

Brânză feta conține histidină, o proteină care, în combinație cu vitamina B6, și ea prezentă în acest tip de brânză, se transformă în histamină, care face parte din procesul inflamator, sporind acțiunea sistemului imunitar atunci când acesta luptă cu boala.

Consumul ocazional de brânză feta, asociat cu o alimentație bogată în antioxidanți, asigură o sănătate de fier. Mai mult, ea conține și probiotice, un alt aliat al sistemului imunitar.

Brânză feta conține cantități mari de vitamina B2, cunoscută și sub denumirea de riboflavină, care este un remediu natural pentru durerile de cap, dar și pentru migrene.

Brânza feta conține cantități importante de acizi grași, precum acidul linoleic conjugat. Conform rezultatelor studiilor realizate pe animale, acest acid gras pare să îmbunătățească compoziția corporală prin reducerea grăsimii corporale și creșterea masei slabe.

Fiind bogată în proteine și grăsimi, brânza feta dă senzația de sațietatepentru mai mult timp.

Anemia e asociată și cu deficitul de fier și vitamina B12 – ambele regăsindu-se în brânza feta. Anemia apare atunci când sunt probleme cu hemoglobina, care transportă oxigenul în organism. Iar atunci când organismul nu este capabil să primească suficient oxigen, devine slab și obosit.

Brânza feta mai reprezintă și o sursă bogată de riboflavină, cea care reduce și riscul de afecțiuni oculare precum cataracta și glaucomul, ambele fiind afecțiuni ce apar la bătrânețe.

Sursă bogată în probiotice, brânza feta ajută organismul să lupte cu bacteriile, fungii și paraziții ce pot apărea la nivel intestinal.

Deși probabil ai auzit că iaurtul ajută la digestia, acest lucru se poate aplica și brânzei feta și altor produse lactate.

Și totuși, chiar dacă un conținut ridicat de grăsimi saturate, consumul de produse lactate poate ajuta la prevenirea bolilor cardiometabolice (CMD) care pun viața în pericol.

Produsele lactate sunt bogate în nutrienți care combat multe afecțiuni, cum ar fi rezistența la insulină, hipertensiunea arterială și obezitatea.

Așadar, consumul de lactate precum brânza feta poate reduce riscul de a fi diagnosticat cu boli cardiovasculare și diabet, potrivit unor studii mai vechi.

Vitaminele solubile în grăsimi D, A, K și E necesită grăsimi alimentare precum cele care se întâlnesc în brânza feta pentru a fi transportate și absorbite de organism.

Brânza feta ajută și la absorbția vitaminelor esențiale, în special vitamina D, iar când vine vorba de gestionarea greutății, brânza poate fi un bun aliat.

Potrivit specialiștilor, majoritatea brânzeturilor, inclusiv brânza feta, sunt o sursă bogată de calciu, care s-a dovedit că ajută la menținerea sau chiar la reducerea greutății corporale.

Cercetările privind aportul de calciu au arătat că aportul alimentar de calciu este adesea asociat cu pierderea în greutate.

Brânza feta nu e recomandată celor cu alergie la lapte

Brânza feta nu este recomandată celor cu alergie la lapte, fiind cele mai frecvente tipuri de alergii alimentare atât la adulți, cât și la copii.

Persoanele cu alergie la laptele de vacă pot fi alergice și la laptele de la alte animale, cum ar fi cel de oaie și capre.

Prin urmare, dacă ești alergic la laptele de vacă, este posibil să fii alergic și la laptele folosit pentru producerea brânzei feta.

Simptomele unei reacții alergice apar la scurt timp după consumarea laptelui sau a unei proteine din lapte, iar printre ele se numără urticaria, stomacul deranjat, vărsăturile și chiar reacții anafilactice, care pot pune viața în pericol.

Spre deosebire de persoanele alergice la lapte, cele care sunt sensibile la lactoză sau care au intoleranță la lactoză ar trebui să poată tolera o anumită cantitate de brânză feta, fără efecte secundare negative, deoarece este un produs cu conținut scăzut de lactoză. Feta conține mai puțin de 0,024 grame de lactoză pe kilogram.

Este important de știut că intoleranța la lactoză nu este același lucru cu o alergie la lapte, dar poate fi la fel de inconfortabilă.

FOTO – Profimedia