Rata inflației a continuat să scadă în zona euro, fiind în luna noiembrie la nivelul de 2,4%, apropiindu-se astfel de ținta de 2,0% a Băncii Centrale Europene (BCE), anunță Oficiul pentru Statistică al Uniunii Europene (Eurostat).
Potrivit estimărilor Eurostat, inflația medie a zonei euro, raportată la nivel anual, a fost în noiembrie de 2,4%, în scădere de la 2,9% în octombrie.
”Inflația anuală în zona euro este de așteptat să fie de 2,4% în noiembrie 2023, în scădere de la 2,9% în octombrie. Analizând principalele componente ale inflației din zona euro, alimentele, alcoolul și tutunul urmează să aibă cele mai mari creșteri anuale în noiembrie (6,6%, comparativ cu 7,4% în octombrie), urmate de servicii (4,0%, comparativ cu 4,6% în octombrie), produsele industriale non-energetice (2,9%, comparativ cu 3,5% în octombrie) și energia (-11,5%, comparativ cu -11,2% în octombrie”, precizează Eurostat.
Cele mai ridicate valori ale inflației se înregistrează în Slovacia (6,9%), în Croația (5,5%) și în Slovenia (4,5%), iar cea mai mică inflație este în Italia (0,7%), Finlanda (0,8%), și Olanda (1,4%). Germania a avut în noiembrie o inflație de 2,3%, iar Franța de 3,8%. Belgia este singura țară din zona euro care se confruntă cu deflație (-0,7%).
Scăderea inflației în zona euro a fost peste așteptările experților, care estimau pentru noiembrie o rată de 2,7%.
Mediile de afaceri s-ar aștepta ca Banca Centrală Europeană s-a înceapă reducerea dobânzii de referință, în contextul în care inflația s-a apropiat mult de ținta de 2,0%. Însă oficialii din cadrul Băncii Centrale Europene au avertizat că politica monetară rigidă va continua până la stabilizarea inflației.
”Banca Centrală Europeană își va îndeplini sarcina sa, în primul rând prin asigurarea că inflația revine la ținta de 2% pe termen mediu. Nu este momentul să începem proclamarea victoriei. Trebuie să rămânem atenți la diversele forțe care afectează inflația și să menținem ferm mandatul stabilității prețurilor”, a declarat luni Christine Lagarde, președintele instituției.
Anterior, Lagarde a atras atenția că BCE va menține atenția asupra riscurilor economice și va continua o politică monetară strictă, fără concluzii bazate pe ”evoluțiile de pe termen scurt”, pentru a evita ”inflația persistentă”. ”Suntem într-o fază a ciclului nostru politic pe care eu aș caracteriza-o ca fiind «atentă și focalizată». Trebuie să fim atenți la diversele forțe care afectează inflația: remedierea șocurilor energetice din trecut, forța transmisiei politicii monetare, dinamica salariilor și evoluția așteptărilor asupra inflației. Și trebuie să menținem concentrarea asupra readucerii inflației la ținta vizată, nu să ne grăbim spre concluzii premature bazate pe evoluțiile de pe termen scurt”, a insistat Lagarde.
La rândul său, Joachim Nagel, președintele Băncii centrale a Germaniei (Bundesbank), a apreciat că Banca Centrală Europeană probabil nu va reduce dobânda de referință în viitorul apropiat. ”Costurile de împrumut trebuie menținute la un nivel ridicat o perioadă suficientă. Este imposibil de anticipat exact cât va fi de lungă această perioadă, dar este foarte improbabil să se încheie curând”, a afirmat Joachim Nagel.
În octombrie, Banca Centrală Europeană a întrerupt seria majorărilor dobânzii. Principalele componente ale dobânzii de referință – instrumentul depozitelor, instrumentul marginal de creditare și principalele operaţiuni de refinanţare rămân la nivelurile de 4,00%, 4,50% şi 4,75%.
Foto: Profimedia
Citește și: