Liderii coaliției PSD-PNL le dau de furcă evazioniștilor fiscali/ Pachetul lui Ciolacu și Ciucă privind combaterea evaziunii: se înăspresc pedepsele

De ceva timp, liderii coaliției de guvernare PSD-PNL anunțau la unison că în Executiv se caută soluții pentru o mai bună colectare a TVA-ului la bugetul de stat, iar primii intrați în vizor sunt evazioniștii fiscali. Premierul Marcel Ciolacu și liderul Senatului, Nicolae Ciucă au depus un proiect de lege, menit să înăsprească pedepsele cu închisoarea pentru infracțiunea de evaziune fiscală.

Pe 20 septembrie, premierul Marcel Ciolacu se arăta nemulțumit de faptul că România deține un rușinos loc 1 în topul statelor europene în ce privește evaziunea fiscală și a anunțat în repetate rânduri că lucrează cu liderul PNL la un proiect de lege care să stopeze flagelul evaziunii. (detalii AICI)

Se pare că cea mai mare evaziune fiscală este înregistrată în vămile non-UE, porturi, dar și în centrele de tranzacționare a mărfurilor. Recent, pe 5 decembrie, Marcel Boloș anunța că birourile vamale de frontieră și Portul Constanța vor fi dotate cu 26 de scanere cu raze X, și atrăgea atenția că de anul viitor va fi introdusă factura electronică. (detalii AICI)

Noul proiect marca Cioalcu-Ciucă privind combaterea evaziunii fiscale aduce mai multe modificări la legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale. Printre noile modificări se numără pedepsele mai mari pentru evazioniști, dar și sporirea atribuțiilor DNA-ului. Gândul prezintă principalele modificări.

Documentul cu propunerile legislative făcute de Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, poate fi consultat integral – AICI.

Facturarea electronică, obligatorie de la 1 ianuarie 2024 pentru toate tranzacțiile între firme 

La 27 iulie 2023 a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 188, Decizia de punere în aplicare (UE) 2023/1553 a Consiliului din 25 iulie 2023 de autorizare a României să introducă o măsură specială de derogare de la articolele 218 și 232 din Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată.

Astfel, la articolul 2, litera c) se modifică și va avea următorul cuprins:

”c) documentele legale – documentele emise pe suport hârtie sau electronic prevăzute de Codul fiscal, Codul de procedură fiscală, Codul vamal, Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare și de reglementările elaborate pentru punerea în aplicare a acestora, precum și factura electronică emisă, transmisă și primită, potrivit legii, utilizând sistemul național privind factura electronică RO e•Factura.

Închisoare de la 7 la 15 ani pentru evaziune de peste 1.000.000 de euro

1. La articolul 6 ^A 1, după alineatul (1), se introduce un nou alineat, alin.(l ^A l) cu următorul cuprins:

”(1 ^A l) Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 1 an la 5 ani sau cu amendă nereținerea impozitelor și/sau contribuțiilor prevăzute în anexa la prezenta lege. ”

1. La articolul 9, partea introductivă a alineatului (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

”(1 ) Constituie infracțiuni de evaziune fiscală și se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi sau cu amenda următoarele fapte săvârșite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale: ”

1. La articolul 9 alineatul (1), literele c) – e) se modifică și vor avea următorul cuprins:

”c) evidențierea, în actele contabile, în factura electronică sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la baza operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive;

d)                  alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor, inclusiv electronice;

e)                  executarea de evidente contabile duble folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor, inclusiv cele electronice. ”

5.  La articolul 9 alineatul (1), după litera e) se introduc două noi litere, lit.

h)               și i), cu următorul cuprins:

”h) folosirea de către contribuabil, cu rea-credință, a sistemului național privind factura electronică RO e-Factura, în vederea creării aparenței de legalitate a unor operațiuni fictive sau disimulării circuitului tranzacțional real al bunurilor/serviciilor;

i)                 utilizarea de aparate de marcat electronice fiscale care nu sunt conectate la sistemul informatic național de supraveghere și monitorizare a datelor fiscale, potrivit legii, sau alterarea aparatelor de marcat electronice fiscale pentru netransmiterea unor date fiscale sau transmiterea unor date fiscale nereale;

6. La articolul 9, alineatele (2) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins:

” (2) Dacă prin faptele prevăzute la alin. (1) s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naționale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege și limita maximă a acesteia se majorează cu 3 ani.

(3) Dacă prin faptele prevăzute la alin. (1) s-a produs un prejudiciu mai mare de 1 .000.000 euro, în echivalentul monedei naționale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege și limita maximă a acesteia se majorează cu 5 ani. ”

7. După articolul 9 ^A l se introduce un nou articol, art.9 ^A 2, cu următorul cuprins:

”Art.9 ^A 2 (1) Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 7 la 15 ani și interzicerea exercitării unor drepturi orice acțiune sau inacțiune comisă În cadrul unor scheme frauduloase având ca efect diminuarea cu cel puțin 1.000.000 euro, în echivalentul monedei naționale, a resurselor bugetului de stat, prin:

a)                utilizarea sau prezentarea de declarații sau documente false, documente electronice false, incorecte sau incomplete privind TVA;

b)               nedivulgarea în mod intenționat de informații privind TVA, atunci când aceste informații trebuie divulgate potrivit legii;

c)                prezentarea de declarații corecte, declarații electronice corecte privind TVA pentru a masca în mod fraudulos neplata sau constituirea unor drepturi necuvenite la rambursări de TVA.

(2) Tentativa la infracțiunea prevăzută la alin. (1 ) se pedepsește. ”

1. După articolul 9 ^ 2 se introduce un nou articol, art. 9 ^A 3, cu următorul cuprins:

Art. 9 ^A 3 Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi sau cu amenda operațiunea de creditare efectuată în mod direct sau indirect de către orice persoană fizică, având drept scop efectuarea unor plăți cu sume de bani care provin din omisiunea evidențierii în actele contabile, a operațiunilor comerciale efectuate și/sau a veniturilor realizate, a unuia sau mai multor contribuabili.

1. După articolul IO se introduce un nou articol, art. IO ^A I , cu următorul cuprins:

În cazul infracțiunilor prevăzute de prezenta lege, termenul de prescripție al răspunderii penale începe să curgă de ta data sesizării organului fiscal sau de la data sesizării organului de urmărire penală, dar nu mai târziu de 10 ani de la data comiterii infractiunii”

Art. II – OUG nr. 78/2016 pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, aprobată cu modificări prin Legea nr. 120/2018

1                  . După litera c) a art. 11, alin.(l ), punctul 1 se introduce o nouă literă numerotată d) cu următorul conținut:

d) infracțiunile prevăzute de art.8, art.9 și art.9 ^A 2 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare, dacă în cauză, indiferent de numărul infracțiunilor concurente, s-a produs o pagubă materială mai mare de 5 milioane lei.

2                  După art. 1 1 se introduce se introduce un nou articol numerotat art. 1 1 ^A l cu următorul conținut:

Art.1 1 ^A 1 (1) Cauzele cu care Parchetele de pe lângă Tribunale, Parchetele de pe lângă Curțile de Apel și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au fost sesizate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, având ca obiect infracțiuni de evaziune fiscală prevăzute de art.8 și de art.9 din Legea nr. 241 / 2005, cu modificările ulterioare, vor fi soluționate în continuare de procurorii din cadrul acestor structuri de parchet, indiferent de valoarea pagubei.

(2) Actele și lucrările efectuate până la data intrării în vigoare a prezentei legi rămân

Atribuții sporite pentru DNA

Art. III – OUG nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție cu modificările și completările ulterioare se modifică și se completează după cum urmează:

1. După alin.(3) al art. 13 se introduc două noi alineate numerotate alin. 3 ^A l ) și alin.3 ^A 2) cu următorul conținut:

3                  ^A l) Sunt de competența Direcției Naționale Anticorupție, indiferent de calitatea persoanei, infracțiunile prevăzute de art.8, art.9 și art.9 ^A 2 din Legea nr. 241 / 2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare, dacă în cauză, indiferent de numărul infracțiunilor concurente, produs o pagubă materială mai mare de 5 milioane de lei.

(3 ^A 2) Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție pot efectua urmărirea penală cu privire la infracțiunea de spălarea banilor, inclusiv autonom, dacă banii, bunurile și valorile care au făcut obiectul spălării banilor provin din săvârșirea infracțiunilor date în competența aceleiași direcții.

2. Alin. (4) al art. 13 se modifică și va avea următorul cuprins:

4                  Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție efectuează în mod obligatoriu urmărirea penală pentru infracțiunile prevăzute la alin. (1

3. După art. 13 din OUG nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție cu modificările și completările ulterioare se introduce un nou articol numerotat art. 1 Tl cu următorul conținut:

Art. 13 ^A l (1) Cauzele cu care Parchetele de pe lângă Tribunale, Parchetele de pe lângă Curțile de Apel și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au fost sesizate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, având ca obiect infracțiuni de evaziune fiscală prevăzute de art.8 și de art.9 din Legea nr. 241 / 2005, cu modificările ulterioare, vor fi soluționate în continuare de procurorii din cadrul acestor structuri de parchet, indiferent de valoarea pagubei.

(2) Actele și lucrările efectuate până la data intrării în vigoare a prezentei legi rămân valabile.

Art. IV – La articolul 197 din Legea 135/2010 privind Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea l, nr. 486 din 15 iulie 2010, cu modificările și completările ulterioare, după alineatul (3) se introduc zece noi alineate, alin. (4) – (13), cu următorul cuprins:

”(4) Dacă mijloacele materiale de probă sunt tutunuri prelucrate, acestea se inventariază, luând în același timp și măsurile de securitate, de păstrare și de conservare corespunzătoare până {a predarea lor efectivă organelor care efectuează

distrugerea. Toate bunurile se fotografiază, iar fotografiile se vizează de organul de urmărire penală și se atașează la dosar.

5                  Dacă mijloacele materiale de probă sunt cele prevăzute la alin. (4), se prelevează probele necesare expertizării atât în cursul urmării penale cât și a judecății, dispozițiile art. 160 alin. (1), (2) și (4) aplicându-se în mod corespunzător. Câte un exemplar din probele ridicate din fiecare categorie de produs se păstrează de organul de urmărire penală sau de instanța de judecată la care se găsește dosarul, până la soluționarea definitivă a cauzei.

6                  După fotografiere, inventariere și prelevarea de probe, bunurile prevăzute la alin. (4) se predau pentru distrugere de către organul care a efectuat ridicarea sau reținerea, antrepozitarilor autorizați pentru tutun prelucrat, destinatarilor înregistrați sau importatorilor autorizați de astfel de produse, în condițiile prevăzute de art. 431 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Predarea bunurilor pentru distrugere se realizează în baza unei ordonanțe motivate dispuse de procuror în cursul urmăririi penale sau, după caz, a unei încheieri dispuse de instanța de judecată la care se găsește dosarul, în termen de maxim 6 luni de {a identificarea bunurilor.

7                  Fiecare antrepozitar autorizat, destinatar înregistrat și importator autorizat are obligația să asigure pe cheltuiala proprie preluarea în custodie, transportul, depozitarea și distrugerea cantităților de produse din lotul care i-a fost repartizat. Procedura de distrugere se efectuează conform prevederilor din normele metodologice de aplicare a codului fiscal.

8                  După efectuarea operațiunii de distrugere, Autoritatea Vamală Centrală înaintează un exemplar al documentelor întocmite cu ocazia preluării în custodie, transportului, depozitării și distrugerii cantităților de produse, organului de urmărire penală sau după caz, instanței de judecată care a dispus distrugerea, acestea atașându-se la dosarul cauzei.

9                  Dacă mijloacele materiale de probă sunt bunuri dovedite că aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală, altele decât cele prevăzute la alin. (4), dispozițiile alin. (4) în ceea ce privește inventarierea, păstrarea, conservarea, fotografierea și cele ale alin. (5) se aplică în mod corespunzător.

10             După inventariere, fotografiere și prelevarea de probe, bunurile prevăzute la alin. (9) se predau pentru distrugere de către organul care a efectuat ridicarea sau reținerea, titularului dreptului de proprietate intelectuală.

Predarea bunurilor pentru distrugere se realizează în baza unei ordonanțe motivate dispuse de procuror în cursul urmăririi penale sau, după caz, a unei încheieri dispuse de instanța de judecată la care se găsește dosarul, în termen de maxim 6 luni de la identificarea bunurilor.

(1 1) Fiecare titular al dreptului de proprietate intelectuală are obligația să asigure pe cheltuiala proprie preluarea în custodie, transportul, depozitarea și distrugerea cantităților de produse din lotul confiscat care i-a fost repartizat. Procedura de distrugere se efectuează conform prevederilor art. 1 alin. (5) – (7) din Ordonanța Guvernului nr. 14/2007 pentru reglementarea modului și condițiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului.

(12)        În cazul în care există solicitări din partea unor instituții din domeniul ocrotirii sociale, organizații sau asociații nonprofit cu caracter umanitar, asociații ori cluburi sportive, instituții de învățământ sau persoane fizice care au avut de suferit de pe urma dezastrelor, titularul dreptului de proprietate intelectuală poate, în cazul în care sunt mărfuri apte pentru consumul sau uzul persoanelor fizice, să procedeze la predarea acestora cu titlu gratuit, în funcție de natura bunurilor, cu condiția de a nu fi comercializate.

Solicitările se depun la Autoritatea Vamală Centrală care le înaintează titularilor de marcă, iar predarea bunurilor cu titlu gratuit se realizează în baza unei ordonanțe motivate dispuse de procuror în cursul urmăririi penale sau, după caz, a unei încheieri dispuse de instanța de judecată la care se găsește dosarul, în termen de maxim 6 luni de la identificarea bunurilor.

(13)        Autoritatea Vamală Centrală înaintează un exemplar al documentelor întocmite cu ocazia preluării în custodie, transportului, depozitării și distrugerii, sau după caz, predării cantităților de produse în scop umanitar, organului de urmărire penală sau după caz, instanței de judecată care a dispus distrugerea sau predarea bunurilor în scop umanitar, acestea atașându-se la dosarul cauzei. ”

Art. V (1 ) Prezenta lege stabilește regimul juridic al mijloacelor de transport reținute de reprezentanții autorității vamale ca urmare a sancționării faptei de sustragere de la controlul vamal a oricăror bunuri sau mărfuri care ar trebui plasate sub un regim vamal.

(2)            În sensul prezentei legi, prin mijloc de transport se înțelege vehiculul cu sau fără autopropulsie, destinat transportului de mărfuri sau persoane, indiferent de calea de comunicație, folosit la sustragerea de la controlul vamal a oricăror bunuri sau mărfuri care ar trebui plasate sub un regim vamal.

Prin autoritate vamală competentă se înțelege direcția regional vamală care exercită activitatea la nivel teritorial.

(3)            Mijloacele de transport reținute ca urmare a sancționării faptei de sustragere de la controlul vamal a oricăror bunuri sau mărfuri care ar trebui plasate sub un regim vamal vor fi identificate În procesul-verbal de constatare a contravenției la regimul vamal, iar față de acestea se iau măsuri de conservare sau de valorificare, făcându-se mențiunile corespunzătoare în procesul-verbal.

Autoritatea vamală competentă are obligația să stabilească proprietarul mijlocului de transport reținut și, dacă acesta aparține unei alte persoane decât contravenientul, în procesul-verbal se vor menționa, dacă este posibil, datele de identificare a proprietarului sau se vor preciza motivele pentru care identificarea nu a fost posibilă.

În situația în care mijlocul de transport aparține unei alte persoane decât contravenientul, în termen de 5 de zile lucrătoare de la întocmirea procesului verbal de constatare, autoritatea vamală competentă sesizează organele de poliție competente în vederea efectuării cercetărilor pentru identificarea proprietarului sau, după caz, a deținătorului legal al mijlocului de transport.

Pe baza rezultatului cercetărilor efectuate de organele de poliție, autoritatea vamală îl notifică pe proprietar sau, după caz, pe deținătorul legal al mijlocului de transport, prin scrisoare recomandată cu aviz de primire, ca în termen de un de zile de la primire să ridice mijlocul de transport aflat sub supravegherea autorității vamale.

(4)            Mijloacele de transport reținute în conformitate cu art. 653 alin. (2) din Regulamentul din 7 iunie 2006 de aplicare a Codului vamal al României, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 707/2006, cu modificările și completările ulterioare, se păstrează sub supravegherea autorității vamale timp de 1 an de zile de la data la care proprietarul sau deținătorul legal a primit notificarea autorității vamale.

După expirarea termenului de 1 an de zile, în situația în care procesul verbal de contravenție nu a fost contestat sau contestația a fost respinsă prin hotărârea

definitivă a instanței de judecată, mijloacele de transport se consideră intrate în proprietatea privată a statului și se valorifică conform actelor normative specifice.

(5)            Mijloacele de transport aflate sub supravegherea autorității vamale vor putea fi ridicate în perioada prevăzută la alin.(4), de către proprietar sau deținătorul legal dacă face dovada achitării contravalorii amenzii contravenționale, precum și a cheltuielilor ocazionate de depozitarea mijlocului de transport. In situația în care amenda contravențională nu este achitată în termenul legal, autoritatea vamală competentă întreprinde demersurile legale pentru declanșarea procedurii de executare silită.

(6)            Valorificarea mijloacelor de transport se face conform reglementărilor privind modul și condițiile de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, iar veniturile rezultate în urma valorificării vor fi folosite prioritar pentru achitarea creanței la bugetul de stat reprezentată de contravaloarea amenzii și a penalităților de întârziere, urmând ca diferența să se facă venit la bugetul statului.

(7)            Normele metodologice de punere în aplicare a prezentului capitol se aprobă prin Hotărâre a Guvernului elaborată de Autoritatea Vamală Română în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi. ”, se mai arată în lege, potrivit știripesurse.ro.

Luni, premierul Marcel Ciolacu declara că este „total nemulțumit” de conducerea vămilor și ANAF-ului, în ce privește digitalizarea agenției din subordinea ministerului de Finanțe. (detalii AICI)

CITIȚI ȘI:

VIDEO | Marcel Ciolacu „l-a faultat” pe liderul USR, Cătălin Drulă: „Mi se pare așa mic de câteodată nici nu îmi vine să răspund”

VIDEO | Cum arată bugetul pe 2024, după ce Boloș l-a prezentat liberalilor/ Ciucă: „7,3% din PIB merg la investiții/ Închidem 2023 cu deficit de 5,5%”