Ucraina se află într-o situație critică, în contextul necesităților în materie de muniție și personal, pe fondul disputelor din Occident privind continuarea asistenței, iar perspectivele revenirii lui Donald Trump în funcția de președinte al Statelor Unite alimentează urgența cu care se confruntă Administrația de la Kiev, comentează cotidianul The New York Times.
”Războiul din Ucraina a ajuns într-un moment critic, în contextul în care, după luni de lupte brutale, Moscova este mai încrezătoare asupra perspectivelor, iar Kievul este mai nesigur. Dinamica a fost mai concretă săptămâna trecută, când președintele Vladimir Putin a anunțat planul de a candida pentru încă un mandat de șase ani (…), afirmând că Ucraina nu are niciun viitor, ținând cont de faptul că depinde de asistență externă. Această stare de încredere este în contrast cu sentimentul de urgență al vizitei efectuate săptămâna aceasta la Washington de președintele Volodimir Zelenski, care a cerut insistent Congresului să aprobe un pachet suplimentar de asistență militară pentru Ucraina, în valoare de 50 de miliarde de dolari”, notează editorialiștii Paul Sonne și Andrew E. Kramer, într-un articol publicat în cotidianul The New York Times sub titlul ”În timp ce Rusia este mai încrezătoare, Ucraina se confruntă cu o nouă urgență”.
La întâlnirea cu Zelenski, președintele Biden a avertizat că eșecul Congresului în aprobarea asistenței suplimentare ”i-ar oferi lui Putin cel mai mare cadou de Crăciun pe care l-ar putea primi”.
Apelurile lui Zelenski au fost respinse, cel puțin până acum, de liderii republicani din Congresul SUA, care condiționează suplimentarea asistenței pentru Ucraina de intensificarea măsurilor de securitate la frontiera sudică a SUA. Mike Johnson, președintele Camerei Reprezentanților, a declarat, după întrevederea cu președintele Ucrainei, că scepticismul său nu s-a modificat.
Mesajele de la Moscova și Washington evidențiază presiunile intense asupra Ucrainei, care trece pe o poziție defensivă și se pregătește de o iarnă dură, marcată de bombardamente ruse și de absența energiei. Kievul încearcă să mențină sprijinul din partea Washingtonului, cel mai important susținător, care acum se preocupă de un alt război, din Fâșia Gaza, și de campania electorală prezidențială din 2024.
”Iar perspectivele Ucrainei sunt afectate și de posibila revenire la putere în 2025 a fostului președinte Donald Trump, un contestatar de mult timp al Ucrainei și un simpatizant al lui Putin, vizat de procedura destituirii în 2019 din cauza opririi asistenței militare pentru Ucraina și exercitării de presiuni asupra lui Zelenski pentru a-l investiga pe Biden și alți politicieni democrați. La 22 de luni de începerea războiului, sondajele indică erodarea susținerii pentru continuarea asistenței pentru Ucraina, în special în rândul republicanilor. Un sondaj efectuat recent de Centrul pentru Studii Pew a arătat că mai puțin de jumătate dintre americani cred că Statele Unite furnizează un nivel adecvat de susținere Ucrainei sau că ar trebui să ofere mai mult”, subliniază editorialiștii.
Mike Johnson, președintele Camerei Reprezentanților, a afirmat că fondurile suplimentare pentru Ucraina ar necesita mai multă transparență asupra modului în care sunt cheltuite și o ”modificare fundamentală” a securității la frontiera SUA cu Mexicul. ”Până acum, nu a fost îndeplinită niciuna dintre aceste cerințe”.
Însă, conform cotidianului The New York Times, Casa Albă încă are timp să elaboreze un acord care să includă securitatea de la frontiera sudică a SUA, iar Zelenski a declarat că își menține optimismul. ”Este foarte important ca până la sfârșitul anului să putem transmite agresorului un semnal foarte puternic privind unitatea noastră”, a afirmat președintele Ucrainei.
”O întrerupere a finanțării de către SUA riscă să demonstreze că Putin a avut dreptate în convingerea sa că poate epuiza determinarea Occidentului în geopolitică și în conflicte. Chiar dacă Guvernul rus a gestionat cu dificultate invazia din Ucraina în februarie 2022, Rusia s-a regrupat, parțial pentru că Putin a acceptat un număr enorm de victime”, notează editorialiștii.
”Imediat după ce ofensiva inițială nu a produs rezultatele la care spera Rusia, Putin s-a pregătit de un război de durată și a estimat că, la final, Rusia va fi stimulată cel mai mult și va rezista în luptă”, afirmă Hanna Notte, expert la Centrul James Martin pentru Studii de Neproliferare, subliniind că Moscova s-a adaptat, intensificând producția internă de armament și importurile din Iran și din Coreea de Nord.
Însă, în pofida avantajelor în materie de personal și armament, Putin se confruntă și cu limite, iar analiștii militari nu cred că Rusia este în poziția de a ajunge în capitala Ucrainei, Kiev, sau în alte orașe mari din Ucraina. Însă Ucraina, dependentă de Occident în materie de armament și finanțare, se confruntă cu presiuni pe termen scurt, pe care Rusia nu le are. Aliații Kievului nu mai au muniția și echipamentele pentru o nouă contraofensivă ucraineană, astfel că o nouă campanie militară majoră este improbabilă în 2024, potrivit analiștilor și foștilor oficiali americani.
Foto: Profimedia
Citește și:
Germania face progrese spre depășirea impasului bugetar, dar riscă să intre în recesiune