Deținuții care își execută pedepsele în penitenciarele din România vor avea meniuri speciale de Crăciun. Ce au pregătit autoritățile pentru imigranți

Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP), aflată sub umbrela Ministerului Justiției, are stabilite meniuri speciale pentru persoane încarcerate în unitățile penitenciare din țară în prima zi de Crăciun. Și străinii care vor petrece sărbătorile de iarnă în centrele de cazare în așteptarea aprobării cererii de azil sau cei care sunt custodiați – gestionate de Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) – au ocazia să simtă atmosfera festivă, conform informațiilor transmise de cele două instituții la solicitarea Gândul.

Administrația Națională a Penitenciarelor recomandă prepararea unui meniu orientativ pentru unitățile subordonate, ce va fi acordat persoanelor private de libertate, cu ocazia sărbătorii Nașterii Domnului (25 decembrie), ținând cont de prevederile art. 4., lit. a) din O. M. J. nr 254/C/2023 pentru aprobarea valorilor financiare actualizate ale normelor de hrană ale persoanelor private de libertate, în vederea uniformizării, la nivelul sistemului administrației penitenciare.

Articolul citat vizează o derogare de la Norma 12 C1 din tabelul nominal cu valorile financiare ale normelor de hrană ale persoanelor private de libertate, respectiv suplimentul pentru zile festive.

Astfel, dacă în mod obișnuit, aceste se încadrează între 2,96 și 3,11 lei/zi, exclusiv TVA, prevederea arată că pentru ziua de 25 decembrie, valoarea financiară maximă a normei este în cuantum de 5,50 lei/zi/persoană, exclusiv TVA.

Ce meniu orientativ va fi pe masa de Crăciun

Potrivit oficialilor ANP, există câteva preparate tradiționale care ar putea ajunge pe masa festivă în prima zi de Crăciun, în măsura în care regimul alimentar și/sau religia o permit:

Mic dejun:

• Ceai, pâine, brânză, pate de porc/pasăre, tobă (în funcție de regim alimentar și religie).

Prânz:

• Felul I: Ciorbă de porc / pui / vită (în funcție de regim alimentar și religie);
• Felul II: Sarmale / Varză „à la Cluj”, cozonac, apă minerală;

Cină:

• Piure de cartofi, friptură de porc / pui (la cuptor), salată, fructe (în funcție de regim alimentar și religie).

„Unitățile penitenciare au posibilitatea modificării/înlocuirii produselor menționate, în funcție de disponibilitățile și stocurile existente sau de contracte încheiate la nivel de unitate penitenciară, cu încadrarea între baremurile calorice și valorile financiare minime și maxime ale normelor de hrană”, a transmis subcomisar de poliție penitenciară Ionela Chițan, șef Serviciu Cabinet la ANP, pentru Gândul.

La momentul redactării materialului, în sistemul penitenciar din România erau 23,795 persoane private de libertate.

Suplimente de hrană și evenimente tradiționale la IGI

Și Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI), de sub umbrela Ministerului Afacerilor Interne (MAI) are în vedere marcarea sărbătorilor de iarnă, dacă există solicitări și în acord cu regimul alimentar sau religia persoanelor vizate, fie că e vorba de cele custodiate sau cele din centrele de cazare.

Potrivit reprezentanților IGI, în ceea ce privește centrele de cazare a străinilor luați în custodie publică, planurile alimentare sunt întocmite în măsura în care să fie respectată religia, precum și tradiția și obiceiurile alimentare ale străinilor cazați. De exemplu, majoritatea străinilor sunt de religie musulmană, iar conform acestei religii le este interzis consumul produselor din carne de porc, cetățenii indieni nu consumă carne de vită.

Străinii luați în custodie publică în România sunt cazați în cele doup centrele închise, special amenajate, situate în localitățile Otopeni – lângă Aeroportul Internațional Henri Coandă – și Arad, în apropierea frontierei de vest a țării. Potrivit informațiilor ofciale, ambele centre sunt construite și organizate pentru a oferi condiții adecvate de cazare, hrănire, asistentă medicală și igienă personală pentru persoanele cazate. Ultimul raport anual, pe 2022, arată că numărul persoanelor custodiate a fost de 938, în scădere cu 29% față de cele 1.322, de pe parcursul anului precedent.

„Conform regulamentului și regulilor de ordine interioară ale centrelor, este permisă, în condiții stabilite, desfășurarea de activități cultural-educative și recreative, inclusiv în aer liber, și participarea la activități de consiliere, respectiv desfășurarea de activități în materie religioasă. Menționăm faptul că, prin sprijonul ONG-urilor, în perioada de sărbători specifice musulmanilor, în perioada Ramadanului, străinii primesc un supliment de hrană cu specific culinar al culturii sus-menționate”, a transmis agent șef de poliție Georgiana Monica Cîrcea, responsabil cu Legea 544/2001.

Oficialul IGI a precizat că până în 11 decembrie, conducerea centrelor de cazare a străinilor luați în custodie publică nu a primit nicio solicitare referitoare la meniuri speciale de sărbători.

Vizite la târgurile de Crăciun

În ceea ce privește centrele regionale de proceduri și cazare a solicitanților de azil, în cadrul sesiunilor de acomodare culturală, solicitanților de azil și persoanelor cu o formă de protecție aflați în programul de integrare li se prezintă obiceiurile și tradițiile românilor, principalele sărbători religioase, precum și celebrarea acestor evenimente.

„Respectarea identității reigioase este un principiu de bază în asistența solicitanților de azil și a persoanelor cu o formă de protecție, iar celebrarea Crăciunului în centrele regionale ale Inspectoratului General pentru Imigrări se face cu sprijinul ONG-urilor partenere”, a precizat reprezentatantul IGI.

Potrivit oficicialului IGI, activitățile sunt cu precădere destinate minorișor. În cadrul acestora sunt organizate vizite la târgurile de Crăciun din zonă, împodobirea bradului și oferirea de cadouri simbolice.

La nivel național, IGI gestionează şase centre de cazare şi proceduri pentru solicitanţii de azil, aflate în Bucureşti și Giurgiu, Galaţi, Timişoara, Rădăuţi şi Șomcuta Mare.

În cadrul acestor centre lucrează personal anume desemnat cu atribuţii în procesarea cererilor de azil, lucrători specializaţi pe linie de asistenţă socială, logistică şi medicală. Organizate în conformitate cu prevederile standardelor europene privind primirea şi cazarea solicitanţilor de azil, centrele oferă celor cazaţi condiţii optime de trai, asistenţă medicală primară, precum şi spaţii destinate activităţilor educative şi recreative.

Fiecare dintre acestea deservesc mai multe judeţe limitrofe în activităţile de integrare socială a cetăţenilor străini, care au dobândit un drept de şedere în România, şi a cetăţenilor statelor europene, care doresc participarea la sesiuni de acomodare culturală, consiliere şi învăţare a limbii române, conform oficialilor IGI.

Câți azilanți sunt în România

Conform ultimului raport anual, în 2022 au fost 12.368 de cereri de azil înregistrate – în creștere cu 29% față de cele 9.590 din 2021.

Numărul a crescut masiv anul trecut dinspre Ucraina, pe fondul izbucnirii „operațiunii speciale” a Federației Ruse.

E vorba de 4.398 de cetere de azil depuse de cetățenii din Ucraina în februarie – martie 2022, și 101.077 de permise de ședere pentru acesti cetățeni, ca beneficiari de protecție internațională.

Conform celor mai recente informații ale Ministerului Afacerilor Interne (MAI), transmise sâmbătă, 23 decembrie, niciun cetățean ucrainean nu a depus cerere de azil, în România, în ultimele 24 de ore anterioare. De la începerea conflictului din Ucraina, 4.455 de cetățeni ucraineni au solicitat azil în România. Ei beneficiază de toate drepturile prevăzute de legislația națională.

Totodată, din data de 18.03.2022 și până în prezent au fost emise 150.258 permise de ședere pentru beneficiarii protecției temporare, 61 fiind acordate în ultimele 24 de ore.

La momentul comunicatului, gradul de ocupare a centrelor de cazare ale Inspectoratului General pentru Imigrări este de 33,7 %.

Citiți și:

VIDEO| Alina Gorghiu promite mai multe locuri pentru deținuți în penitenciare: La sfârşitul anului vom da în folosinţă 1.275 de locuri noi de detenţie

EXCLUSIV | Topul penitenciarelor din România cu cei mai mulți deținuți repartizați la muncă. Unde s-au dat cele mai multe permisiuni de ieșire