Numărul falimentelor de companii este în creștere în națiunile dezvoltate, în principal în Statele Unite și în țările Uniunii Europene, în contextul majorării costurilor de creditare și pe măsură ce guvernele abandonează programele de mii de miliarde de dolari aplicate pentru susținerea activităților de afaceri în pandemie.
După un deceniu de scădere, numărul falimentelor a crescut cu 30% în Statele Unite în ultimul an, arată date citate de cotidianul Financial Times.
Germania, principala economie din Uniunea Europeană, a raportat o creștere cu 25% a numărului falimentelor în perioada ianuarie-septembrie. Începând din iunie, ”au fost observate creșteri de două cifre, comparativ cu anul precedent”, a anunțat Oficiul german pentru Statistică (Destatis).
În spațiul Uniunii Europene, situațiile de insolvență au crescut cu 13% în primele nouă luni ale anului 2023, atingând cel mai ridicat nivel din ultimii opt ani, potrivit Oficiului european pentru Statistică (Eurostat).
Dobânzile mai mari și prăbușirea companiilor care supraviețuiseră prin programele de subvenții implementate de guverne în pandemie au alimentat această tendință, afirmă Neil Shearing, economist-șef la grupul Capital Economics.
”Au crescut costurile de creditare, iar susținerea acordată în pandemie a scăzut. De asemenea, facturile la energie sunt mai mari, ceea ce afectează sectoarele care au consum mare de energie”, explică Neil Shearing.
Potrivit analiștilor, cele mai mari rate ale insolvențelor se înregistrează în sectorul transporturilor și în cel al ospitalității.
Companiile au supraviețuit crizei pandemiei prin programe de susținere în valoare de peste 10.000 de miliarde de dolari, conform datelor estimative ale Fondului Monetar Internațional (FMI) pentru anii 2020 și 2021. Dar, ulterior, programele de subvenții au fost, în mare parte, eliminate.
Neil Shearing crede că actuala tendință spre situații de insolvență va continua, în contextul în care companiile vor trebui să refinanțeze creditele la costuri foarte mari în următoarele luni, chiar dacă dobânzile de referință probabil au atins vârful.
Susannah Streeter, senior analist privind investițiile la grupul Hargreaves Lansdown, a explicat că, deși numărul mare de falimente este asociat parțial prăbușirii companiilor care funcționau prin subvenții, ”îngrijorarea este că înăsprirea rapidă a politicii monetare va împinge în prăpastie mai multe firme promițătoare de tip start-up, precum și întreprinderi mici și mijlocii, ceea ce ar putea avea efecte pe termen lung asupra creșterii economice”.
Foto: Profimedia
Citește și:
Oficial BCE: Reducerea prematură a dobânzilor riscă să aibă efecte grave asupra economiei zonei euro