EXCLUSIV | Răsturnare de situație în cazul româncei căreia statul danez i-a luat copilul. Instanțele invocă un demers ”politic și diplomatic”

În fiecare an, Hermina Gheorghe împodobește bradul în speranța că va petrece sărbătorile alături de fiul ei, William. De 9 ani, își așteaptă acasă băiețelul, care a fost dat în plasament unei familii din Danemarca. Mai nou, cazul a luat o întorsătură neașteptată. Instanțele din România au respins cererea făcută de Hermina Gheorghe de a obliga Ministerul de Externe și pe cel al Familiei să intervină în acest caz, motivând că ”demersul este o decizie cu caracter politic și diplomatic”.

Hermina Gheorghe (47 de ani), o româncă stabilită în Danemarca din anul 2000, a fost greu încercată de viață. În decurs de 8 ani, și-a îngropat și soțul, și copilul, care a murit de leucemie la vârsta de 14 ani, moment în care a avut o cădere psihică și a fost spitalizată, urmând un tratament pentru depresie.

La doar câteva luni după decesul fiului său, Hermina a aflat că este însărcinată și a fost extrem de fericită că va deveni mămică, iar viața ei începe să aibă din nou sens. Fericirea femeii a fost însă una de scurtă durată. La puțin timp după ce a născut, autoritățile i-au luat băiețelul nou-născut și l-au dat în plasament unei familii daneze.

Motivul invocat a fost acela că Hermina Gheorghe nu ar fi fost o mamă bună și starea ei de sănătate mintală ar fi reprezentat un pericol pentru copil.

”Nu credeam să poți să folosești moartea copilului meu ca să îmi iei bebele de lângă mine”, ne-a spus Hermina Gheorghe.

De atunci, românca duce o luptă aprigă pentru a-și lua înapoi băiatul, dar autoritățile daneze sunt de neînduplecat.

Deși a făcut cinci expertize psihiatrice, în ani diferiți, cea mai recentă fiind chiar de anul trecut, care au descris-o pe mamă drept “în spectrul normal”, statul scandinav a refuzat de fiecare dată cererile de repatriere a băiatului care acum are 9 ani.

”Tot ce vreau este să îmi dea copilul și să plec de aici, sunt efectiv sechestrată în țara asta. Este inuman ce se întâmplă, este foarte dureros. Eu sunt om de rând și să lupți cu sistemul nu este simplu, dar nu îmi permit să obosesc. Copilul meu are nevoie de mine și trebuie să fiu puternică. Eu sunt vocea lui”, ne-a mai spus femeia, care este pensionată pe caz de boală.

”Mi s-a spus la întâlnire că nu am voie să îl iau în brațe și să îl pup”

Hermina Gheorghe l-a văzut ultima dată pe William acum doi ani și jumătate. Întrevederea cu fiul său nu a fost nici pe departe ceea ce spera, iar, în loc să-i aline dorul de micuț, i-a adâncit și mai mult rana din suflet. Autoritățile daneze au impus condiții stricte pentru această întâlnire de numai o oră, iar mama băiatului a plătit scump pentru afecțiunea pe care i-a arătat-o copilului său.

”Mi s-a spus la întâlnire că nu am voie să îl iau în brațe și să îl pup. Eu l-am luat în brațe și l-am pupat pe obraz, iar el s-a pus în poală la mine. Țipau la el să se dea jos din brațe, iar lui îi tremura barba. De atunci, nu mai am voie să îl văd. Mi-au spus că abia în anul 2025 o să-mi văd iar copilul. Copilul meu nu știe limba română, deși este cetățean român. Am cerut să învețe limba română. Un pușcăriaș are mai multe drepturi decât un copil răpit. Nu știu cine îl ia în brațe când plânge, ce mănâncă. Vin sărbătorile și mă întreb oare cât timp o să mai umplu bradul de Crăciun cu lacrimi. William este un copil foarte reușit, foarte inteligent”, ne-a mai povestit Hermina Gheorghe.

În încercarea de a trage un semnal de alarmă asupra situației disperate în care se află, românca a protestat în fiecare an în Copenhaga, iar în aprilie, în acest an, a făcut greva și foamei. Personalul diplomatic al Ambasadei Române din Copenhaga s-ar fi implicat în cazul ei doar cât timp Hermina a fost în greva foamei, dar apoi ar fi uitat de ea.

”Președintele Klaus Iohannis nu a primit nici măcar petițiile, le redirecționează la Ministerul de Externe. Ministerul de Externe la Ambasadă și asta-i tot ce face statul român pentru cetățenii români cărora li se încalcă flagrant dreptul la familie prevăzut de art. 8 alin. (1) CEDO, care dispune că «Orice persoană are dreptul la respectarea vieții sale private și de familie»,”, ne-a spus Mirela David Andrei, avocata Herminei Gheorghe.

”Copiii ar trebui să separați de părinții lor numai în circumstanțe excepționale”

De curând, Hermina Gheorghe a încercat să obțină sprijinul Ministerului de Externe și pe cel al Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse pentru repatrierea copilului, dar acțiunea nu a avut succes. Mai mult de atât, lucrurile au luat o întorsătură surprinzătoare. Instanța a respins acțiunea prin care se solicita intervenția celor două ministere, invocând ”că acest demers este o decizie cu caracter politic și diplomatic”.

”Hermina Gheorghe a solicitat instanțelor din România obligarea celor două ministere, Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse și Ministerul de Externe, să efectueze demersurile necesare repatrierii lui William Kristian Gheorghe, în temeiul articolului 33 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului intitulat Cauze interstatale, care dispune că «Orice Înaltă Parte contractantă poate sesiza Curtea asupra oricărei pretinse încălcări a prevederilor Convenţiei şi ale Protocoalelor sale de către o altă Înaltă Parte Contractantă».

Astfel, prin această dispoziţie, Convenţia Europeană a Drepturilor Omului îi acordă Curţii Europene o competenţă în materie de diferende între state în ceea ce privește drepturile omului. Instanța de fond a respins acțiunea precum că acest demers este o decizie cu caracter politic și diplomatic, și nu una administrativă, iar minorul locuiește pe teritoriul Danemarcei, iar această hotărâre a fost menținută din păcate de Înalta Curte de Casație și Justiție a României”, ne-a explicat Mirela David Andrei, avocata Herminei Gheorghe, care acum așteaptă motivarea deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție a României, pe care urmează să o atace la CEDO.

”CEDO a subliniat că articolul 8 din Convenție stabilește, în primul rând, obligația statului de a nu interveni în viața de familie. Statele au o obligație pozitivă de a lua măsurile necesare atât pentru a sprijini părinții și familiile, cât și pentru a proteja copiii împotriva eventualelor abuzuri.

Copiii ar trebui să fie separați de părinții lor numai în circumstanțe excepționale. În aceste cazuri, trebuie făcut tot posibilul pentru păstrarea relațiilor personale și, atunci când este cazul, pentru «reîntregirea» familiei”, ne-a mai spus avocata Mirela David Andrei.

CITEȘTE ȘI:

Disperarea unei românce pe care statul danez nu o lasă să își crească copilul, din cauza unei depresii

Mii de români, în stradă pentru susținerea familiei Bodnariu căreia statul norvegian i-a luat copiii pe motiv de „îndoctrinare religioasă”. Ce fac autoritățile