EXCLUSIV VIDEO | Sebastian Burduja, ministrul Energiei: „2023, anul stabilității. 2024, anul provocărilor politice”

Criza din energie a fost spaima politicului în ultimii doi ani. Pentru Sebastian Burduja, portofoliul pe care îl deține în Cabinetul Ciolacu este o adevărată provocare, ținând cont de marile proiecte din Energie, precum exploatarea gazelor naturale din coridorul Neptun-Deep sau investițiile în reactoarele modulare de mici dimensiuni de la Doicești. A făcut tranziția de la Digitalizare, la Energie, pe la jumătatea anului, odată schimbarea premierului. Creatorul lui ION, a preluat gestionarea unui proiect național: independența energetică a României.

Când nu este ministru, Sebastian Burduja se gândește la „deblocarea Capitalei”. Noul șef al organizației PNL București privește cu optimism anul electoral 2024, chiar dacă nu s-a hotărât la o candidatură pentru fotoliul lui Nicușor Dan. Sebastian Burduja, al doilea cel mai tânăr ministru din cabinetul Marcel Ciolacu, are planuri mari pentru sectorul pe care îl gestionează, pentru că mai are 10 luni de mandat și proiectele aflate în desfășurare.

Potrivit lui Sebastian Burduja, dacă vorbim de anul 2023, acesta îl descrie ca fiind „anul stabilității politice și economice”, cu referire la coaliția de guvernare formată din cele două partide sistem PSD-PNL, creată din nevoia de stabilitate politică în condițiile unui război la granița României.

Anul 2023 a însemnat în primul rând stabilitate, stabilitate politică, stabilitate economică, o coaliție de guvernare matură, formată din cele două mari partide și inclusiv pentru sectorul energetic. Această stabilitate a însemnat investiții, a însemnat dezvoltare a sectorului, am însemnat accelerarea marilor proiecte în programul nuclear civil românesc, în producția de energie regenerabilă, în deblocarea multor investiții din zona hidrocentralelor începute de acum foarte mulți ani de zile, spune ministrul Energiei în exclusivitate pentru Gândul.

Pentru Burduja, cea mai mare provocare din acest an a reprezentat-o capacitatea administrativă a Ministerului Energiei, susține acesta.

Cu siguranță, cea mai mare provocare pe care am identificat-o de la preluarea mandatului a fost capacitate administrativă a Ministerului Energiei, un minister care stătea pe un buget de investiții de aproape 18 miliarde de euro din PNRR, componenta șase energie 1,6 miliarde, plus fondul pentru modernizare, încă aproximativ 16 miliarde de euro pentru a putea pune acești bani în piață, pentru a putea evalua toate aplicațiile, pentru a le putea contracta, pentru a putea monitoriza. Toate acestea necesită o resursă umană bine pregătită, a adăugat Burduja.

România, independentă din punct de vedere al gazelor naturale

Ministrul Energiei atrage atenția asupra unui fapt concret, anume cel legat de producția și consumul de gaze naturale din țara noastră. Astfel, consumul de gaze este acoperit de producție, susține Burduja.

Acesta subliniază că, din 2027, odată cu proiectul Neptun-Deep, România își va dubla producția, ceea ce face din țara noastră un hub regional din punct de vedere energetic.

Avem o producție de aproximativ 10 miliarde de normal metri cubi în fiecare an și un consum de aproximativ 10 miliarde de urma metri cubi pe an. Asta înseamnă că pe baza resurselor proprii, suntem independenți energetic din punct de vedere al gazelor naturale, iar din 2027, cu proiectul Neptun Deep, pentru care decizia finală de investiții s-a luat chiar la începutul mandatului meu, iată vom avea o producție dublă față de consumul României de astăzi, a precizat Sebastian Burduja.

România, exportator net în 2023

Ministrul Energiei mai spune că în 2023, țara noastră a fost un exportator net de energie, asta datorită noilor capacități de producție a energiei regenerabile, susține Burduja.

De asemenea, după foarte mulți ani, România a fost exportator net în 2023, mizând și pe faptul că s-au pus în funcțiune noi capacități de producție a energiei regenerabile și avem în următorii ani proiecte importante, cum este proiectul de la Iernut, o centrală pe gaz așteptată de foarte mulți ani de români, de peste 400 de megawați putere instalată, proiectul de la Mintia, care va fi din 2025-2026 cea mai mare centrală pe gaz din întreaga Europă 1700 de megawați, plus celelalte proiecte la care lucrăm la complexul Energetic Oltenia, la Ișalnița și Turceni, încă aproximativ 1400 de megawați în total și toate celelalte proiecte care înseamnă, repet, creșterea producției de energie în România și transformare a României nu doar într-o țară independentă din punct de vedere energetic, adică să ne acoperim consumul din producția internă, ci chiar un exportator de energie electrică, de gaze naturale și, de fapt, de stabilitate și de dezvoltare pentru întreaga regiune.

2024, anul provocărilor politice

Proaspăt numit în fruntea de președinte al organizației PNL București, ca orice politician veritabil, Sebastian Burduja țintește alegerile din 2024. Îl descrie ca „un an al provocărilor cum România n-a mai avut niciodată”.

„Un an al provocărilor. Avem un an cu patru tipuri de alegeri, cum România n-a mai avut niciodată. Și, după acest 2023, un an cu liniște înainte de furtună. Privim către anul următor cu optimism și cu conștiința că România va ține drumul drept în Uniunea Europeană, în NATO, alături de partenerii noștri strategici”, a conchis ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

CITIȚI ȘI:

VIDEO Marcel Ciolacu, după acordul politic de aderare la Schengen: Acest Guvern va face ca românii să fie cu adevărat tratați ca parteneri egali în UE

EXCLUSIV|Digitalizarea aduce bani la buget/ B. Ivan: Vom avea o colectare de TVA de cel puțin 1% din PIB/ Începând cu 2024, ai 566 servicii pe telefon