Alegerile care țin în stand-by prezidențiabilii / Ce trebuie să știi despre europarlamentare

Pe 9 iunie, România și alte 20 de state își aleg reprezentanții în Parlamentul European. Este primul tur de scrutin care dă fiori unor politicieni de la București și despre care sociologii afirmă că va da tonul celorlalte alegeri. 

În 2024, se așteaptă să existe o nouă componență a Parlamentului European, o schimbare semnificativă în rândul actualilor comisari ai UE și, cel mai probabil, un nou președinte al Comisiei Europene.

Calendarul alegerilor în forurile europene

În săptămâna 22 – 25 aprilie este programată ultima sesiune plenară de la Strasbourg. Cei 705 deputați din a noua legislatură își încheie activitatea în Parlamentul European, după cinci ani de mandat.

Se da startul campaniei electorale.

Partidele politice ori candidații independenți care vor să candideze la alegerile pentru Parlamentul European trebuie să se înregistreze la autoritatea națională electorală cu cel puțin 60 de zile înainte de data alegerilor.

În România, lista completă a candidaților este publicată pe pagina Biroului Electoral Central (constituit cu aproximativ 3 luni înainte de data alegerilor europene).

Pentru partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice şi alianţele electorale, pragul electoral reprezintă 5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel naţional.

Candidaţilor independenţi li se pot atribui mandate dacă au obţinut, fiecare în parte, un număr de voturi valabil exprimate cel puţin egal cu coeficientul electoral naţional. Coeficientul electoral naţional reprezintă partea întreagă a raportului dintre numărul total de voturi valabil exprimate şi numărul de mandate de parlamentari europeni ce revin României.

România are la dispoziție 33 de locuri în Parlamentul European.

Votul este programat între 6 și 9 iunie. Legea privind alegerea deputaților în Parlamentul European prevede că acest vot trebuie să aibă loc în fiecare țară din UE într-o perioadă care începe joi și se încheie duminică.

Olandezii merg primii la vot. În mod tradițional, în Olanda, alegerile se desfășoară miercurea, întrucât weekendul este considerat timp de odihnă. Excepția o fac alegerile europarlamentare, pe care le vor organiza joi, 6 iunie.

21 de state membre UE vor organiza votul duminică, 9 iunie: Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Spania, Ungaria, Lituania, Luxemburg, Polonia, Portugalia, România, Slovenia și Suedia.

În Franța, din cauza decalajului orar, anumiți cetățeni vor fi chemați la vot de sâmbătă, 8 iunie. Este vorba despre  locuitorii din Saint-Pierre-et-Miquelon, Saint-Barthélemy, Saint-Martin, Guadelupa, Martinica, Guyana, Polinezia Franceză și oamenii francezi stabiliți pe continentul american.

Tot în Franța se poate vota prin proxy. Votul prin procură este posibil dacă alegătorul știe dinainte că nu va putea merge la vot pe 9 iunie 2024. Conform legislației franceze, din 2020 nu mai trebuie justificare pentru a da această procură. Se poate da împuternicirea și unui alegător înscris pe lista electorală a unui alt oraș.

Tot sâmbătă vor fi organizate alegeri și în Cehia, Letonia, Malta și Slovacia.

Felicitările și dezamăgirile nu vor ține mult pentru că, din 10 iunie 2024, încep lucrărilor în cadrul grupurilor politice din Parlamentul European

Imediat după încheierea votului, autoritățile naționale ale fiecărui stat membru vor comunica legislativului de la Bruxelles numele deputaților aleși. Apoi, începe activitatea politică. 

Liderii grupurilor vor stabili candidații lor pentru funcții de responsabilitate în Parlamentul European și Comisia Europeană. Vor începe și primele negocieri în culise între diferitele grupuri.

Noii europarlamentari vor începe oficial activitatea pe 16 iunie, la Strasbourg.

Prima sesiune plenară a Parlamentului European, unde se va alege președintele, vicepreședinții și cei cinci chestori, este programată în perioada 16-19 iulie 2024. Pentru prima dată, în 2024, alegerea conducerii se va desfășura într-o singură sesiune.

Unde poți vota?

Cetățean român care votează în România
Alegătorii sunt arondați unei secții de votare, în funcție de domiciliu sau reședință. Listele de alegători sunt întocmite în avans. Totuși, dacă te afli într-o altă localitate decât cea de domiciliu/reședință în ziua respectivă, poți vota și la altă secție de votare, caz în care președintele biroului electoral al secției de votare te va înregistra pe listele suplimentare de alegători.

Cetățean UE care votează în România
Poți vota dacă ești cetățean al unui alt stat membru al UE, dar trebuie să te înscrii mai întâi pe o listă electorală specială la primăria localității de domiciliu sau de reședință. Poți vota la secția de care aparții în funcție de locul de domiciliu/reședință. Există posibilitatea să votezi și la o altă secție, dar numai dacă biroul electoral județean sau biroul electoral de sector (în cazul Bucureștiului) confirmă că ai fost inclus(ă) pe listele electorale speciale la cererea telefonică a președintelui biroului electoral al secției de votare.

Cetățean român care votează în străinătate
Poți vota dintr-un alt stat membru al UE sau dintr-o țară din afara UE la secțiile de votare organizate de către statul român. Nu sunt necesare proceduri suplimentare pentru înregistrarea la vot dintr-un alt stat membru al UE sau dintr-o țară din afara UE.
Pentru informații suplimentare, poți consulta pagina Ministerului Afacerilor Externe.

Cetățean UE care votează în străinătate
Poți vota dacă ești cetățean al unui alt stat membru al UE la o secție de votare organizată de statul român în alt stat decât România doar dacă figurezi înscris în listele electorale speciale.

Europa virează mai la Dreapta?

Previziunile momentului și analizele răspândite în publicațiile europene arată că legislativul de la Bruxelles se îndreaptă mai spre dreapta la alegerile din 2024 și evidențiază provocări pentru formațiunile de centru-stânga, care se confruntă cu lupte electorale din Germania și Franța.

Se anticipează că partidele situate mai la dreapta vor câștiga acțiune în mai multe țări UE, iar grupul centrist Renew să piardă teren în cea mai mare delegație națională, Franța.

Grupul Renew se opune ferm formării unei coaliții cu centrul-dreapta și extrema-dreapta, exprimând preferința ca actuala coaliție, care se întinde pe centru-stânga și centru-dreapta, să persiste. Pe de altă parte, chiar și cu o coaliție care face o punte între centru-dreapta și centru-stânga, deplasarea spre dreapta este probabil să aibă un impact, se arată într-o analiză recentă a Geopolitical Monitor.

Se anticipează că PPE de centru-dreapta și S&D de centru-stânga își vor menține pozițiile de frunte, PPE asigurându-se între 160-170 de locuri și S&D între 135-145 de locuri în Parlamentul European. PPE și grupurile S&D susțin de obicei Comisia Europeană, deoarece sunt atât moderati, cât și pro-europeni, conform sursei citate.

Prin urmare, poziționarea și rolul PPE vor fi semnificative. Majoritatea efectivă, atunci când este combinată cu Renew Europe, este proiectată să scadă, oferind ECR (Conservatorii și Reformiștii Europeni)  o influență mai mare în luarea deciziilor ca nou actor politic esențial în Europa.

Alegerile care țin în stand-by prezidențiabilii

În România, toate scenariile și negocierile electorale se împotmolesc în alegerile europarlamentare.

Liderii principalelor partide politice au fost chestionați, în nenumărate rânduri, dacă vizează fotoliul de la Palatul Cotroceni. Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă au răspuns că, în această perioadă, își concentrează atenția pe primul tur de alegeri, respectiv pentru Parlamentul European.

George Simion a ridicat miza. Dacă Marcel Ciolacu va candida, mă înscriu și eu în cursă. Însă, Marcel Ciolacu rămâne la același răspuns. Cu o mențiune, totuși. „Îmi dau demisia a doua zi, dacă pierd europarlamentarele”, a spus președintele PSD recent, într-un interviu, întrebat fiind ce va face dacă AUR va ieși pe primul loc. George Simion i-a dat replica într-o postare pe Facebook: Ajutându-mă pe mine, vă ajutați pe voi!, a scris liderul AUR.

Până la alegeri, se lucrează intens la formarea listelor de candidați. George Simion a scăpat de această greutate, după ce i-a lansat pe cei 40 de aspiranți, într-un eveniment de amploare, în vara anului trecut. La AUR, singurul lucru cert este că europarlamentarul Cristian Terheș deschide lista. Ceilalți au de muncit pentru a câștiga un loc eligibil pe această listă.

Partidul Social Democrat va decide cu cine merge în Parlamentul European la o reuniune a conducerii de la începutul lunii februarie. PSD este partidul care vrea o paritate între domni și doamne. Dacă șef de listă va fi Mihai Tudose, cel care va conduce și campania electorală, locul doi va fi asigurat de o femeie.

Și PSD va face o lansare de zile mari, în aprilie, la o reuniune a Partidului Socialiștilor Europeni, organizată la București, unde ar fi confirmat deja prezența doi prieteni politici ai lui Marcel Ciolacu: Pedro Sanchez și Olaf Scholz.

PNL, prin vocea liderului Nicolae Ciucă, spune la rândul său, că va câștiga alegerile europarlamentare. Asta deși, tot Nicolae Ciucă, a transmis că nu a dat o țintă electorală partidului. Fiecare organizație își va face propriile analize, calcule și ținte și apoi le va prezenta conducerii. Se va întâmpla asta tot în luna februarie.

CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV | Țara care ar putea duce România și în Schengen-ul terestru. Se va tranșa ecuația totală a aderării în 2024? „Să obțină un calendar clar”

Scad semnificativ RATELE pentru românii care au rămas la indicele ROBOR începând din ianuarie 2024. Ce se întâmplă cu creditele raportate la IRCC?