Transgaz a finalizat Strategia climatică și de decarbonizare. Principalele obiective ale Operatorului național de transport al gazelor naturale

Operatorul național de transport al gazelor naturale, Transgaz, a anunțat că a finalizat Strategia climatică și de decarbonizare, cu sprijinul Băncii Europene pentru Investiții (BEI). Documentul programatic a fost elaborat în vederea tranziției etapizate către o activitate neutră din punct de vedere climatic și consolidării rezilienței la schimbările climatice, luând în considerare cele mai bune practici și politicile și reglementările naționale și internaționale privind schimbările climatice.

Obiectivul general al strategiei Transgaz, este dual, referindu-se la aspectele de decarbonizare și la cele climatice. Proiectul a fost dezvoltat în contextul European Investment Advisory Hub (Platforma europeană de consiliere în materie de investiții – EIAH), conform comunicatului companiei naționale.

Rol esențial pentru decarbonizarea întregului sistem energetic românesc

Transgaz, în calitate de operator de transport gaze naturale în România, nu este o companie obișnuită din perspectiva decarbonizării, ci joacă un rol esențial pentru decarbonizarea întregului sistem energetic românesc. Concret, la ora actuală, a fost elaborată „Strategia pe termen lung a României pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră”, care se află în consultare publică, se arată în rezumatul Strategiei Climatice și de Decarbonizare a Transgaz, inclusiv planul de implicare a părților interesate, publicat ce compania națională.

„Într-adevăr, gazele naturale transportate în rețea și apoi arse de utilizatorii finali din sectorul industrial și civil sunt responsabile pentru o parte considerabilă a emisiilor de gaze cu efect de seră în România. Prin urmare, exploatarea infrastructurii Transgaz în scopul tranziției energetice poate fi fundamentală și favorabilă pentru atingerea obiectivelor naționale de decarbonizare”, precizează autorii strategiei.

Conform documentului, în acest context, pasul esențial care trebuie realizat de Transgaz este acela de a avea o rețea de transport gaze pregătită să transporte cantități tot mai mari de combustibili alternativi, cum ar fi biometanul și mai ales hidrogenul. Așa cum s-a anticipat în măsura LT3 cu referire la utilizarea acestor combustibili în stațiile de comprimare Transgaz, acești combustibili au avantajul de a produce zero  emisii de GES în timpul arderii lor: hidrogenul, deoarece nu este prezent niciun atom de carbon, biometanul, deoarece cantitatea de dioxid de carbon generată în timpul arderii metanului este egală cu cantitatea sechestrată de biomasa utilizată pentru producerea biometanului în timpul creșterii sale.

„Trebuie subliniat faptul că, datorită rolului său de operator de transport gaze, Transgaz nu ar fi implicat în producerea hidrogenului sau biometanului care urmează să fie injectat în rețeaua sa, dar pentru a permite decarbonizarea țării, rolul Transgaz ar fi acela de a-și adapta infrastructura (conducte, stații de comprimare, stații de măsurare reglare, echipamente auxiliare, etc.) pentru a fi adecvată pentru funcționarea cu procentul semnificativ de acești combustibili care este așteptat în viitor. Investițiile pentru a obține această adecvare ar putea fi semnificative, dar ar putea constitui o oportunitate importantă pentru Transgaz de a face față riscurilor semnificative de tranziție legate de climă, asociate cu reducerea cererii de gaze naturale în următoarele decenii”, precizează reprezentanții companiei.

Obiectivele privind reducerea emisiilor de GES fața de anul de referință 2020

Astfel, potrivit Transfgaz, strategia de decarbonizare cuprinde:

▪ evaluarea cuprinzătoare a amprentei de carbon a procesului actual de operare,

▪ obiective cantitative ambițioase de reducere a emisiilor pe termen scurt și mediu și acțiunile propuse la nivel înalt și măsurile necesare pentru atingerea acestor obiective;

▪ opțiuni de decarbonizare pe termen lung;

▪ explicație a rolului compensațiilor și a impactului acestora asupra părților interesate;

▪ strategia de implicare a părților interesate, inclusiv posibilitățile Transgaz de a coopera cu părțile interesate (în aval și în amonte de sistemul de transport al gazelor naturale) în proiecte care contribuie la decarbonizare;

▪ acțiuni necesare din partea Transgaz pentru a îndeplini cerințele și reglementările naționale și internaționale (privind clima), cum ar fi Planul Național Integrat de Energie și Schimbări Climatice.

Strategia climatică include:

▪ evaluarea de nivel înalt a vulnerabilității climatice pentru Transgaz și principalele sale părți interesate;

▪ acțiuni necesare astfel încât Transgaz să se alinieze la Taxonomia UE și Directiva UE privind raportarea corporativă de sustenabilitate, precum și cerințele prevăzute în cadrul de Aliniere la Acordul de la Paris pentru Contrapărți (cadrul ”PATH”) al BEI;

▪ evaluarea necesarului de investiții, a potențialelor surse de investiții și a eligibilități acestora.

„Implementarea proiectelor cuprinse în Planul de Dezvoltare a Sistemului Național de Transport al Gazelor Naturale 2022-2031 aprobat, în conformitate cu măsurile identificate în Strategia de decarbonizare, va contribui substanțial la decarbonizarea activități de transport gaze naturale desfășurate de SNTGN Transgaz SA, în perioada următoare, când gazele naturale vor rămâne pentru o perioadă lungă de timp un combustibil de tranziție”, se arată în document.

Elaborată în conformitate cu cadrul PATH al BEI și în strânsă colaborare cu principalele părți interesate, Strategia Transgaz privind clima și decarbonizarea este conformă atât cu reglementările naționale și internaționale în domeniul schimbărilor climatice, cât și cu domenii mai largi de gestionare a mediului.

Strategia Climatică și de Decarbonizare a Transgaz poate fi citită, în sumar, aici:

   Strategia Climatică Și de Decarbonizare a Transgaz Rezumat by Gandul.info on Scribd

Citiți și:

România are depozitele de gaze pline în proporție de 87,16%. Ion Sterian, director general Transgaz: „Putem trece de iarna aceasta fără importuri”

VIDEO | Cât de pregătită e România pentru iarna care vine? Directorul Romgaz: „Nu vedem nicio sincopă în aprovizionare”. Care e „plasa de siguranță”