LIVE UPDATE | Războiul din Ucraina, ziua 694: Lavrov: Discuţiile privind controlul armelor nucleare sunt imposibile cât timp SUA susţin Ucraina

Rusia a afirmat joi că discuţiile cu SUA privind controlul armelor nucleare sunt imposibile dacă nu se ţine cont şi de situaţia din Ucraina, acuzând totodată Washingtonul că încearcă să-şi impună dominaţia în plan militar, relatează Reuters.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a explicat într-o conferinţă de presă că Washingtonul a propus separarea celor două chestiuni şi reluarea discuţiilor privind „stabilitatea strategică” între cele două ţări, care deţin cele mai mari arsenale nucleare din lume.

Lavrov a subliniat că această propunere este inacceptabilă pentru Rusia din cauza sprijinului Occidentului pentru Ucraina în războiul care durează deja de aproape doi ani.

El a făcut aceste remarci în contextul în care acordul New Start, ultimul tratat bilateral ruso-american privind controlul armamentului nuclear, expiră în februarie 2026, iar tensiunile dintre cele două superputeri nucleare sunt la cel mai înalt nivel de la criza rachetelor din Cuba din 1962.

„Nu vedem nici cel mai mic interes din partea SUA ori a NATO de a reglementa conflictul ucrainean şi a asculta preocupările Rusiei”, a adăugat joi şeful diplomaţiei ruse, citat de Agerpres.

Rusia a atacat miercuri noaptea Ucraina cu 33 de drone de fabricaţie iraniană şi a lansat rachete ghidate asupra oraşului Harkov, a comunicat joi armata ucraineană într-un comunicat preluat de AFP.

Apărarea antiaeriană a doborât 22 din dronele respective, conform Agerpres.

Din regiunea rusă Belgorod, vecină cu Ucraina, au fost lansate două rachete antiaeriene ghidate S-300, mai precizează comunicatul citat.

„Ocupanţii au atacat cu 33 de drone ofensive Shahed-136/131 din zona Primorsko-Ahtarsk şi din regiunea Kursk a Federaţiei Ruse”, au arătat forţele aeriene ucrainene, adăugând că apărarea antiaeriană a Ucrainei a intervenit cu succes împotriva dronelor în sudul şi centrul ţării.

Guvernatorul regiunii ucrainene Harkov a anunţat că au existat victime: o femeie în vârstă de 62 de ani, care lucra într-o centrală termică, a fost ucisă, iar o alta, de 45 de ani, şi un bărbat de 63 de ani au fost răniţi, fiind spitalizaţi cu leziuni „moderate”.

Rusia a ocupat la începutul războiului declanşat în februarie 2022 teritorii mari din regiunea Harkov din nord-estul Ucrainei, însă ucrainenii au respins după câteva luni forţele ruse. Forţele Moscovei continuă însă bombardamentele intense în regiune

Toate zborurile au fost suspendate joi dimineață pe aeroportul din Moscova. Autoritățile nu au oferit explicații însă este posibil ca decizia să fi fost luată din cauza unei alerte de atac aerian, potrivit Sky News.

Toate zborurile către și dinspre aeroportul Vnukovo din Moscova au fost suspendate pentru scurt timp joi dimineață, a anunțat presa rusă, preluată de Sky News și citată de Mediafax.

Informația a fost oferită de autorități din domeniul aviatic. Autoritățile civile nu au comentat incidentul.

Decizia este luată uneori ca măsură de precauție în cazul amenințării cu lovituri cu drone ucrainene

Preşedintele american Joe Biden a avut miercuri, la Casa Albă, discuţii cu liderii din Congres pentru a-i convinge ca Statele Unite să continue furnizarea ajutorului pentru Ucraina, în prezent întrerupt ca urmare a lipsei unui acord între republicani şi democraţi, transmit AFP şi DPA.

Liderul american „a fost clar: incapacitatea Congresului de a acţiona pune în pericol securitatea SUA, a NATO şi a restului lumii libere”, indică un comunicat difuzat de Casa Albă după întâlnire.

Democratul în vârstă de 81 de ani a evocat „progrese încurajatoare” în discuţiile cu reprezentanţii Senatului, unde Partidul Democrat este majoritar, conform Agerpres.

Liderul senatorilor democraţi, Chuck Schumer, a apreciat că reuniunea a fost „foarte pozitivă” şi a făcut un apel la soluţionarea „în acelaşi timp” a chestiunii imigraţiei şi a celei privind ajutorul pentru Ucraina, pe baza unui consens între Partidul Republican şi Partidul Democrat.

El s-a declarat „mai optimist ca niciodată” cu privire la încheierea rapidă în Senat a unui acord care să includă cele două subiecte, dar şi ajutorul pentru Israel şi sprijinul pentru Taiwan, de asemenea priorităţi strategice ale lui Joe Biden.

Situaţia este însă diferită în Camera Reprezentanţilor, unde majoritatea este republicană. Liderul acesteia, Mike Johnson, a declarat la finalul discuţiilor de la Casa Albă că întâlnirea a fost productivă şi că înţelege importanţa ajutorului pentru Ucraina.

Totuşi, el a ţinut să precizeze că, în opinia sa, „cea mai mare prioritate este frontiera cu Mexic”, unde în fiecare zi sosesc mii de migranţi.

La finalul lunii octombrie, Joe Biden a solicitat Congresului o asistenţă financiară de 105 miliarde dolari pentru Ucraina şi Israel, dintre care 61 de miliarde de dolari pentru continuarea asistenţei militare pentru Kiev, însă republicanii din Camera Reprezentanţilor au cerut în schimb o înăsprire a politicii SUA privind imigraţia.

În paralel, Congresul negociază un acord asupra unei finanţări temporare în scopul evitării unei paralizii a activităţii guvernului federal.

Senatul urmează să supună la vot această propunere joi, pentru a „da timp Congresului să continue să lucreze” asupra unui buget mai amplu, a afirmat Schumer miercuri seară.

SUA sunt considerate cel mai important aliat al Ucrainei în apărarea acestei ţări contra invaziei ruse lansate în februarie 2022. Washingtonul i-a furnizat deja 44 de miliarde de dolari Kievului.

Conflictul din Ucraina pare a nu mai reuși să mențină o atenție sporită din partea Occidentului. Contraofensiva ucraineană din anul 2023 nu a avut, din păcate, rezultatele anticipate, frontul a oscilat pe distanțe mici, iar la Kremlin s-a continuat linia trasată de Vladimir Putin, respectiv o luptă de uzură care nu face altceva decât să „toace” vieți, resurse și răbdare.

Mocova a mizat și mizează, în continuare, pe o „plictiseală” păguboasă a Occidentului, iar acest scenariu devine cel mai periculos dintre toate, în contextul în care sprijinul pentru Ucraina condusă de Volodimit Zelenski poate să scadă simțitor.

În astfel de condiții, Putin își freacă mâinile de bucurie, chiar dacă armata rusă n-a „măturat” Ucraina, așa cum promiteau generalii ruși la începutul invaziei. Războiul de uzură convine, însă, Kremlinului, iar apelurile repetate ale lui Zelenski începe să se lovească, încetul cu încetul, de un zid invizibil.

Preşedintele Volodimir Zelenski, proaspăt întors de la Davos, a părut miercuri seara să sugereze o nouă strategie în războiul cu Rusia: Ucraina ar trebui să nu se limiteze doar la a se apăra, ci ar trebui să treacă la atacuri împotriva Rusiei şi să preia iniţiativa în acest sens, a cerut liderul de la Kiev.

El a spus, în adresarea video pe care o are de obicei seara către compatrioţi, că a avut în cursul zilei o şedinţă cu principalii responsabili pentru soarta războiului cu Rusia. „A existat un nivel strategic de discuţii – acţiunile noastre din acest an. Şi nu doar cele defensive. Ucraina are nevoie de o perspectivă ambiţioasă, activă. Vrem ca ţara noastră să aibă iniţiativa, nu inamicul. Trebuie să ne asigurăm că sfârşitul războiului depinde de acţiunile noastre. Lumea îi susţine pe cei care au o perspectivă. Şi aceasta este o sarcină fundamentală – să păstrăm iniţiativa, astfel încât să devenim mai puternici”, a arătat Volodimir Zelenski, părând să sugereze că Kievul va iniţia noi operaţiuni ofensive, cel mai probabil vizând obiective strategice de pe teritoriul Rusiei.

El a spus că a avut o întâlnire separată cu ministrul apărării, iar subiectul a fost o nouă mobilizare a rezerviştilor. „Pregătim mai multe forţe pentru ţara noastră”, a anunţat Zelenski, citat de News.ro.

O altă întâlnire a fost cu reprezentanţi ai forţelor de ordine şi cu şeful Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU). „Raportul principal a fost despre combaterea colaboratorilor şi distrugerea logisticii inamicului. Sunt recunoscător Serviciului pentru rezultatele obţinute”, a punctat Zelenski, în condiţiile în care SBU a desfăşurat unele atacuri îndrăzneţe pe teritoriul rus.