EXCLUSIV | „Dilema” învățământului în 2024: intrăm împreună sau separat în școală? Specialist educație: „Fiecare s-a opintit în acest subiect minor”

Expertul în educație Ovidiu Pânișoară, directorul Departamentului de Formare a Profesorilor de la Universitatea din București, a vorbit într-un interviu pentru Gândul despre un subiect care a împărțit rețelele sociale în două: accesul elevilor pe intrarea profesorilor? Despre subiectul care pare să fie dilema școlii românești la început de 2024, expertul în educație consideră că este o temă falsă, care dovedește lipsă de maturitate, într-o societate despre care susține că nu are ce-i trebuie.

Ligia Deca nu a trecut cu vederea acest subiect, însă a precizat că fiecare școală își ia propriile decizii, în funcție de anumiți parametrii, printre care și infrastructura unității de învățământ. Ministrul a precizat că încurajează parteneriatul profesor-elev, despre care susține că trebuie să fie bazat pe respect.

„Învățământul nu stă în loc nici de una, nici de alta”

Ovidiu Pânișoară recunoaște că aducerea în prim-planul discuției a unor astfel de subiecte obturează altele, mult mai interesante și mai de impact pentru școala românească de astăzi.

„În mod normal, se obturează probleme importante ale învățământului, fiind băgate în față probleme care sunt la marginea de sus. Am urmărit și eu subiectul, am văzut că au fost mulți oameni care au dat exemplu că în străinătate se intră pe același loc și pe aceeași intrare. Lucrurile sunt mult mai simple. Învățământul nu stă în loc nici de una, nici de alta.

Dacă de mâine profesorii vor intra pe aceeași scară cu elevii – ceea ce se și întâmplă în unele școli, care nu au intrare separată pentru profesori, acest lucru nu va modifica cu nimic rolul și statul profesorului în societate, care este oricum departe de ceea ce ar trebui să fie la nivelul recunoașterii rolului public al profesorului.

Faptul că profesorii intră pe scară și elevii pe altă scară, poate să reprezinte un element de tradiție. Nu ne interesează dacă este bun sau rău. Ne interesează mai degrabă perspectiva cum ne raportăm la imaginea profesorului în școală. Este important pe unde intră elevul? Mai puțin important! Este important cum se raportează părinții la profesori, este important cum îi tratează decidenții pe profesori, sunt lucruri mult mai importante.”

„Dacă am avea ce ne trebuie, nu ne-am interesa aceste lucruri”

Expertul în educație recunoaște, în mijlocul acestei discuții, că preferă o școală cum este în străinătate – în care profesorul și elevul intră prin același loc – cu condiția ca  școala să arate boboc, să nu mai avem toalete în fundul curții. Pe scurt, consideră Ovidiu Pânișoară, să avem școli regândite într-un spirit de secol XXI.

„Și atunci nu mă mai interesează pe unde intră profesorii și elevii, atâta vrem cât școala este gândită într-un mod în care îmbină și necesitățile profesorului și ale elevilor. Și nu mai este nicio discuție de această factură. Atâta timp cât avem școli care transmit o imagine de părăsire, de instituție în care te duci obligatoriu că trebuie și nu pentru că ți-ar plăcea.

În aceste condiții, putem să ne legăm de aspecte minore, care nu ar trebui să fie luate în calcul înaintea aspectelor majore, care țin de recunoașterea rolului profesorilor, de sprijinul social, pentru ca mediul în care se produce educația viitorului acestei țări să fie unul favorabil. Și atunci nu mai avem astfel de teme false, pentru o societate care nu are ce-i trebuie.

Dacă am avea ce ne trebuie, nu ne-am interesa aceste lucruri. Nici pe profesori nu i-ar interesa, nici pe elevi nu i-ar interesa. Așa, ne luăm de subiecte marginale și le uităm pe cele importante în care trebuie să vedem în următorii o reformă a sistemului în care trebuie să aducă oamenii în situația de a se simți confortabil la școală”, mărturisește expertul.

„Nimeni nu cred că se opintește în această segregare”

Ovidiu Pânișoară recunoaște că școala vorbește despre cum o să arate societatea peste un număr de ani. Tocmai de aceea, specialistul în educație consideră că societatea trebuie să fie interesată de această perspectivă și să fie implicată în evoluția școlii.

„Implicare nu înseamnă doar să spui ce trebuie făcut. Aceiași elevi care au cerut ca profesorii și elevii să intre pe aceeași intrare nu și-au pus problema motivației elevilor pentru școală, nu și-au pus cu aceeași asiduitate problema bullying-ului pe care colegi de-ai lor îl fac asupra altor colegi. Sau asupra eficienței instituției școlare și a modului în care să facă orele mai frumoase și din perspectiva elevului nu doar a profesorului.

Apoi, profesorii care vor intrări separate, nu-și pun problema asupra statului profesional al profesorului. Vorbim aici de salarii, vorbim de recunoașterea rolului important al profesorului în societate sau pur și simplu de respectul pe care un elev, un părinte, un decident îl arată profesorului. Și atunci nu mă mai interesează pe ce intrare intru. Temele aceste marginale dovedesc o lipsă de maturitate a noastră la nivel de societate în dialogul cu școala.

Ar trebui să găsim alte teme importante. Nu o să schimbe cu nimic intrarea profesorului sau a elevului în școală. Și acum există elevi care intră pe la profesori în anumite situații și profesori care intră pe la elevi. Nimeni nu cred că se opintește în această segregare. Dovedește însă faptul că elevii își doresc mai mult de la școală, iar profesorii își doresc mai mult respect. Astea nu se rezolvă printr-o intrare, deși la o primă vedere de aici am declanșat totul. Fiecare s-a opintit în acest subiect minor. ”

„Avem nevoie de oameni motivați și care să creadă în sistem”

Ovidiu Pânișoară susține că anul 2024 – un an electoral pentru România – ar putea ajuta pentru fructificarea sau consolidarea unor proiecte, amânate d-a lungul timpului.

Expertul în educație recunoaște însă că un sistem- indiferent ce presupune el – nu se poate schimba fără oamenii potriviți. În ecuația școlii, însemnând elevii, profesorii și părinții.

„Cum arată 2024? Păi arată interesant, este un an electoral și am putea măcar acum să rezolvăm niște lucruri care ar duce la o schimbare în sistem. Ceea ce presupune în primul rând oameni, deoarece noi nu putem schimva un sistem fără oameni. Oamenii înseamnă profesorii, elevii și părinții. Avem nevoie de oameni motivați și care să creadă în sistem.

Toate trebuie făcute într-un echilibru. Ca și când te-ai apuca să faci o prăjitură, pui anumite cantități de ingrediente, ca să-și iasă prăjitura bună. Asta ne trebuie, acest echilibru care vine doar de sus. Chiar dacă noi am așteptat enorm acel model nordic în care școlile pornesc de jos. Nu! Aceasta este societatea noastră, ca cineva la un moment dat să vină cu o schimbare. Să propună și să-și asume o schimbare reală, ceea ce este foarte complicat în România.

Pentru că cine-și asumă un lucru, riscă să fie lovit cu pietre. Și atunci oamenii politici de multe ori încearcă să găsească soluții de compromis care să nu expună foarte mult. Este nevoie de cineva care să se expună și să-și asume un lucru, să facă o echipă națională, să fie parte a poporului de părinți și de profesori. Cineva trebuie să-i pună la masă și să schimbe educația.”

Ministrul Educației încurajează parteneriatul dintre profesori și elevi

Ligia Deca, ministrul Educației, a răspuns public solicitării – venită din partea Consiliului Național al Elevilor (CNE) – de desființare a intrării separate pentru profesori și elevi din școli.

Ministrul a precizat că nu poate lua o astfel de decizie la centru, însă încurajează parteneriatul dintre profesori și elevi.

„Nu cred că această decizie se poate lua la centru, însă eu încurajez parteneriatul între cadrele didactice şi elevi, care trebuie să fie bazat pe respect reciproc. Este o chestiune doar de infrastructură”, a spus ministrul Educației.

Ligia Deca a mai punctat că educația ține de „dialog și învățare reciprocă”, adăugând că măsura vizată de CNE ține de particularitățile de construcție a clădirilor școlare, de planurile de evacuare, dar și de siguranța tinerilor într-o unitate de învățământ public.

„Cred că educaţia trebuie să fie despre dialog şi învăţarea reciprocă. Susţin faptul că fiecare şcoală în funcţie de particularităţile constructive şi de siguranţă, că până la urmă şi planurile de evacuare depinde infrastructură, deci în funcţie de aceste elemente care ţin de siguranţa copiilor, cred că trebuie gândit regulamentul, dacă e nevoie o intrare, de două , de mai multe intrări”, a precizat ministrul Educației.

„Avem situaţii cu clădiri istorice care au una dintre intrări chiar pe trotuar”

Șefa Educației a mai spus că putem vorbi de unele școli care au intrări pe trotuar, „iar trotuarul poate fi îngust și se iese în stradă”, dar și de clădiri care sunt clasate în categoria „monumentelor istorice”.

„Cred că în România, din punct de vedere al infrastructurii, avem foarte multe situaţii. Avem situaţii cu clădiri istorice care au una dintre intrări chiar pe trotuar, care este destul de îngust şi se iese în stradă….. Avem şcoli unde există spaţii ample de intrare şi nu ar fi o problemă să se intre pe aceeaşi intrare. De aceea, eu sunt pentru ca fiecare şcoală să prevadă în regulamentul de acces care sunt condiţiile pe care comunitatea le consideră a fi acceptabile”, a conchis Ligia Deca.

CITIȚI ȘI:

VIDEO | Ligia Deca, despre solicitarea ca elevii să intre pe aceeași parte cu profesorii: Decizia nu se poate lua la centru / Încurajez parteneriatul

EXCLUSIV | Școala românească, o „ciorbă” cu multe ingrediente. Expert în educație: „Acest sistem creează fuga după note, trebuie găsit un echilibru”