„Premiul Timișoara pentru Valori Europene”, în valoare de 30.000 de euro, pe care Maia Sandu l-a primit în 13 ianuarie, de la primarul Timișoarei, Dominic Fritz, a fost instituit în luna aprilie 2023, printr-o hotărâre a Consiliului Local, votată de toți cei 21 de membri. Actul adoptat de consilieri prevede inaugurarea distincției, care este însoțit de un premiu în bani, însă nu precizează valoarea acestuia.
Hotărârea îl împuternicea pe edilul municipiului, Dominic Fritz, care a fost și membru al juriului de desemnare a laureatului, să semneze protocolul de colaborare cu Asociația pentru Promovarea Timișoarei, partenerul decernării premiului.
Evenimentul de decernare a avut loc pe 13 ianuarie și a stârnit suspiciuni și la noi, și peste Prut. Nu atât distincția primită de Maia Sandu, cât suma de bani ce însoțește acest premiu, nu mai puțin de 30 de mii de euro.
În consecință, Administrația Prezidențială de la Chișinău s-a adresat Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) pentru a lămuri situația. Banii sunt cadou sau nu? Sub incidența cărei legi intră această situație?
Vezi AICI prima reacție a lui Dominic Fritz după izbucnirea scandalului.
NewsMaker scrie că președinția a cerut clarificări cu privire la premiul de 30.000 euro, pe care nu-l încadrează în „noțiunea cadouri”.
Premiile internaţionale oferite pentru progresele Republicii Moldova, în semn de apreciere pentru eforturile Preşedintei Republicii Moldova constituie o recunoaştere a realizărilor tuturor cetăţenilor şi adeziunii faţă de valorile democraţiei şi libertăţii. Astfel de premii, din punctul nostru de vedere, nu se încadrează în noţiunea de cadouri, prevăzută în legislaţia naţională, a spus Irina Gotisan-Sotnic, purtătoarea de cuvânt a instituției, conform sursei citate.
În momentul în care va fi clar dacă legea permite recepţionarea acestuia, instituţia prezidenţială va acţiona transparent şi va informa publicul despre modul în care vor fi utilizate aceste resurse.
Premiul în bani, care însoțește distincția, este sau nu un caz de corupție? Asta va stabili organul competent. Însă, doar orientativ. Dacă păstrează sau nu banii este opțiunea Maiei Sandu.
Conform procedurii, Centrul Național Anticorupție de la Chișinău oferă un punct de vedere, apoi președintele va lua o decizie.
Aceste puncte de vedere sunt orientative și oficialii publici sunt cei care decid, la finalul zilei, care este conduita lor. M-aș mira să vedem un punct de vedere de la CNA care spune nu poate fi primit un astfel de cadou și o decizie inversă din partea președinției, a spus, pentru Gândul, Laura Ștefan, membru al Comitetul Consultativ Independent Anticorupție din Republica Moldova.
Laura Ștefan a precizat că legislația privind cadourile există în orice țară și mecanismul instituțional nu diferă foarte mult.
Legislația aceasta privind cadourile există în orice țară și cam acesta este mecanismul instituțional. Dacă unui oficial i se oferă un cadou care poate crea dubii, fie prin valoare, fie prin persoana care oferă acest cadou, nu e cazul de față, conduita pe care o aștepți de la oficial este să întrebe instituția competentă, în cazul acesta CNA-ul, să ceară un punct de vedere.
În Republica Moldova, reglementarea vizează cadourile de protocol simbolice, cu o valoare de ordinul a câteva sute de euro.
Noi avem o reglementare privind cadourile de protocol, care stabilește niște limite mult mai scăzute. Aici, vorba vorbim de cadouri de protocol simbolice, nu vorbim de 30.000 euro, vorbim de 200 euro. Deci, unalt ordin de mărime.
Laura Ștefan, expert anticorupție, a ridicat două întrebări, în această speță.
Dacă acest premiu poate fi primit de către președintele Moldovei, dacă poate fi acceptat, pe de o parte și apoi, dacă premiul, odată acceptat, poate fi păstrat de președintele Moldovei. Acestea sunt două întrebări clasice care apar de fiecare dată când se pune problema primirii unui cadou de către un oficial public. Iar conduita pe care o aștepți la oficial public este, în măsura în care lucrurile sunt neclare, cum este cazul de față, să întrebe instituția competentă să ceară un punct de vedere, a mai spus Laura Ștefan, pentru Gândul.
Modalitatea de ieșire din această situație a Maiei Sandu este de a păstra distincția și de a refuza suma de bani.
Conform instituției prezidențiale de la Chișinău, șeful statului a primit în ultimele luni ale anului trecut farfurii decorative, o vază din cristal, cărți și o pereche de cercei din argint, oferite de președintele Portugaliei, transmite tv8.md.
Cel mai scump dar, o vază din cristal fără plumb, suflată și gravată manual, poleită cu aur 24K, tăiată în șase muchii are valoare de 26.020 lei, adică aproape 1400 de euro.
Acest cadou a fost oferit de președintele Republicii Cehe, Petr Pavel, în cadrul unei vizite oficiale a șefei statului în Cehia, scrie Timpul.md.
În anul 2020, Guvernul de la Chișinău a instituit regimul juridic al cadourilor. Actul normativ identifică 5 tipuri de cadouri:
cadouri – bunuri (corporale și incorporale), servicii, favoruri, invitații sau orice alt avantaj oferit unui agent public în legătură cu exercitarea funcțiilor sale profesionale;
cadouri admisibile – cadouri oferite din politețe sau cu prilejul acțiunilor de protocol, inclusiv monede metalice jubiliare și comemorative;
cadouri inadmisibile – bunuri, servicii, favoruri, invitații sau orice alt avantaj care le sunt destinate personal agenților publici sau familiei lor, dacă oferirea sau acordarea lor este legată direct sau indirect de desfășurarea activității lor profesionale;
cadouri oferite din politețe – cadouri oferite în contextul unor sărbători/evenimente personale/profesionale/naționale în semn de înaltă apreciere, care nu influențează și nu sunt susceptibile de a fi percepute ca influențând îndeplinirea imparțială a atribuțiilor de serviciu;
cadouri oferite cu prilejul acțiunilor de protocol – bunuri, inclusiv produse perisabile, oferite, de obicei, în cadrul delegațiilor oficiale sau oferite reprezentanților unei alte entități publice, comunități sau guvern străin.
În cadrul dispozițiilor generale, art 6. din Hotărârea Nr. 116/ 26-02-2020 se precizează
Banii aflați în circulație, în monedă națională sau străină, mijloacele și instrumentele financiare de plată nu sunt considerate cadouri admisibile.
Pentru acordarea acestei distincții a fost semnat un protocol de colaborare, pe trei ani, între Primăria Municipiului Timișoara și Asociația pentru Promovarea Timișoarei.
Aceasta din urmă este un organism înființat, printr-o hotărâre de Consiliu, pe 27.07.2021, Primăria Municipiului fiind unul dintre fondatori, cu scopul de a promova orașul pe mai multe paliere: turistic, economic, cultural, educațional.
Membrii fondatori ai acestei asociații sunt: Municipiul Timişoara, Asociația Patronală Ho-Re Timişoara, Societatea Națională Aeroportul Internațional „Traian Vuia” Timișoara, Attrius Developments Srl și Asociaţia Breasla Ghizilor, care au obligația de a plăti o cotizație anuală de 250 de mii de lei.
Asociația este cea care s-a ocupat de strângerea banilor pentru premiu și de organizarea evenimentului.
Conform documentului semnat cu Primăria, Asociația pentru Promovarea Timișoarei a avut obligația, printre altele, de a „atrage fonduri private pentru dotarea premiului și acoperirea costurilor de organizare”
Dacă Primăria a fost cea care a stabilit componența juriului, Asociația s-a ocupat de elaborarea regulamentului de funcționare a juriului.
Lista donatorilor pentru premiul de 30.000 de euro nu este publică. Dacă ne uităm pe documentele Primăriei, Asociația este responsabilă de atragerea fondurilor, însă, cum nici valoarea premiului nu este stipulată în HCL, nici persoanele care au contribuit financiar nu sunt cunoscuți, iar asociația în cauză nu are obligația de a face cunoscută această listă.
Redacția Gândul a încercat să obțină mai multe detalii despre felul în care s-a stabilit premiul în bani, direct de la organismul cu atribuții. Însă, Asociația, cu sediul în Timișoara, str. Vasile Alecsandri nr.1, are un singur număr de telefon de contact, care nu poate fi accesat.
În Raportul de specialitate, care stă la baza HCL, scrie că fondurile provin din sponsorizări.
Premiul va fi acordat anual, va consta într-un obiect simbolic și va fi însoțit de o sumă de bani obținută din sponsorizări sau donații, în acest scop, de către Asociația pentru Promovarea Timișoarei, conform statutului acesteia.
Însă, nici în textul HCL, nici în Raportul de specialitate sau Referatul de aprobare nu se precizează cuantumul premiului, adică, suma de 30.000 de euro.
Asta înseamnă că „suma de bani” ce însoțește premiul nu a fost adoptată în Consiliul Local.
Codul Penal prevede, la art. 289 Infracţiuni de corupţie – Luarea de mită, că funcționarul public care primește bani sau alte foloase necuvenite poate fi pedepsit cu închisoare până la 7 ani.
(1) Fapta funcţionarului public care, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primeşte bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică sau de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta.
(3) Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.
Întrucât premiul în bani nu este acceptat drept cadou admisibil, prin lege, atunci, dacă această sumă de bani reprezintă sau nu un folos necuvenit poate să spună Centrul Naţional Anticorupţie.
CITEȘTE ȘI: