România se încălzește și cu GAZE din import, dar produce curent, mai ales din surse hidro, cât să dea și la export. Starea sistemului energetic

Românii se încălzesc și au curent în special din producția națională, sprijinită, la capitolul gaze, de cantitățile înmagazinate din timp, dar și din importuri, iar curentul produs peste necesar s-a vândut peste graniță.

Consumul de curent de sâmbătă al României era sub nivelul producției, o situație obișnuită pentru o zi de weekend, astfel că excedentul a fost valorificat la export. La o producție de 8.111 MW și un consum de 7.147 MW, e vorba de o cantitate de 964 MW care a luat calea exportului, conform datelor de la ora 13:47 ale Transelectrica.

Principala sursă a fost cea hidro, cu 25% din totalul producției, urmată îndeaproape de eolian, 22,3%, apoi hidrocarburi, 21,52%, nuclear, 17,02%, cărbune, 10,26%, iar fotovoltaic, 3,17%, pe ultimul loc fiind biomasa, cu 0,72%.

De ce recurg operatorii economici la importuri

România consuma sâmbătă, prima zi din această iarnă cu cantități mai semnificative de zăpadă, la ora 12:00, 49,7 milioane de metri cubi de gaze, cantitate provenită în principal din producția internă, de 24,4 de milioane de metri cubi, dar și din depozite făcute înainte de startul sezonului de extracție, de 22,1 milioane de metri cubi.

Pe fondul creșterii nevoii de gaze, din cauza frigului, dar mai ales prin prisma costului mai scăzut din piață decât al celui înmagazinat, operatorii economici au apelat și la importuri, în cantitate de 3,2 milioane de metri cubi. Gazele au venit din sud, prin punctul de interconectare Nedru Vodă, 2,7 mil. mc, și Csanadpalota, 0,5 mil. mc.

Cantitatea din import de sâmbătă este semnificativ mai mic decât în 10 ianuarie, când s-a înregistrat primul val mai puternic de ger, cu importuri de 5,8 milioane de metri cubi , dintr-un total de 55,4 milioane de metri cubi de gaze.

Operatorii apelează la importuri pentru că prețurile mai mici, după cum explica într-o declarație pentru Gândul Ion Sterian, directorul general al operatorului național de transport al gazelor naturale, Transgaz. Ion Sterian a reiterat că România poate trece de o iarnă nu foarte geroasă fără importuri, având în vedere și capacitatea de depozitare, ajunsă la un nivel-record la finalul lui 2023.

„Putem trece iarna cu gazele din producția internă, nu e nicio problemă, se poate mări capacitatea până la gazele 31, 32, 33 de milioane de metri cubi de gaze. Am spus că până la un consum de 59, 60, până la 62 de milioane de metri cubi ne descurcăm cu gazele din producția internă și înmagazinare. Dar aici, când importă, este vorba de prețuri. Nu avem piața unică de gaze, economie de piață? Asta este, fiecare își ia de unde găsește mai ieftin, de-asta se importă gaze”, a precizat șeful Transgaz.

„Consumul zilnic din această iarnă, în zilele în care a fost frig, a fost de 46 – 47 milioane de metri cubi de gaze, iar România a făcut faţă fără nicio problemă. Stăm foarte bine în ceea ce privește înmagazinarea şi extracţia gazelor din depozite. Putem trece de iarna aceasta, atenție, din producția națională, fără importuri, chiar la un consum de 60 – 62 milioane de metri cubi gaze pe zi”, declara Ion Sterian pentru Gândul, în decembrie, înaintea actualului val de frig.

Potrivit directorului general al Transgaz, un astfel de consum se poate înregistra în România în contextul unor temperaturi medii pe țară de -15 grade Celsius, timp de cinci – șapte zile consecutiv. „Aceasta situație nu s-a mai întâmplat de mai mulți ani, din cauza încălzirii globale și schimbărilor climaterice”, a precizat Ion Sterian pentru Gândul.

„Din punct de vedere al unei plase de siguranţă, în continuare Romgaz are un contract de achiziţie de gaze naturale încheiat cu Socar şi, în cazul în care vom avea, să spunem, dar nu anticipăm, evident, un necesar de gaze, ele pot fi accesate”, după cum a explicat recent directorul general al Romgaz, Răzvan Popescu.

Este vorba de contractul dintre Romgaz și Socar Trading, filiala companiei naționale petroliere a Republicii Azerbaidjan, semnat în 3 februarie 2023, la Baku, pentru livrarea de gaze naturale azere în România. Potrivit companiei de stat, contractul prevede posibilitatea livrării unor cantități de până la 1 miliard mc până în 31 martie 2024, prelungind astfel cadrul contractual stabilit prin primul contract individual încheiat de companii la finele lui 2022.

Decizia privind apelarea la importuri în perioada următoare va revenit tot operatorilor economici. În principiu, facturile consumatorilor casnici nu vor fi afectate de decizia de import – fiind prețuri mai mici acum pe bursă față de momentul înmagazinării, dar și pentru că în cazul lor și a producătorilor de energie termică, Guvernul stabilind ca producătorii să le vândă furnizorilor gaz la preț reglementat, de 150 de lei/MWh.

Prețul mediu ponderat la Bursa Română de Mărfuri era, vineri, de 136,79 lei/MWh, în scădere față de marți, 9 ianuarie, de 163,19 lei/MWh.

SNT, în stare optimă

Starea Sistemului Național de Transport (SNT) al gazelor naturale este optimă, sâmbătă, conform datelor operatorului național Transgaz, în funcție de Line-Pack (LP). Acest indicator reprezintă volumul efectiv de gaze naturale aflat la un moment dat în sistemul de conducte de transport gaze naturale al Transgaz.

Line-Pack-ul SNT de sâmbătă era de 77,102 mil. Sm3, respectiv 822.830.687 kWh. Starea optimă a SNT se încadrează între75 ÷ 78 mil. Sm3 = 803.850.000 ÷ 836.004.000 kWh.

Conform celor mai recente date GIE, din 18 ianuarie, erau în depozite 24.6375 TWh de gaze.

La o putere calorică standard (1 twh = 0,091 miliarde metri cubi), cantitatea ar însemna 2,24 de miliarde de metri cubi de gaze.

La o cantitate identică cu cea de sâmbătă extrasă zilnic, de 22,2 milioane de metri cubi, ar însemna că România avea în depozite joi necesarul pentru 100,9 zile, adică pentru peste  trei luni de zile friguroase.

Calculul nu ia în considerare producția și eventuale importuri pentru a acoperi necesarul de consum, importuri determinate de prețul mai mic din prezent față de cel de la momentul depozitării, și nu din lipsa gazelor înmagazinate.

Cum a evoluat capacitatea de înmagazinare în ultimul deceniu

După criza din energie din 2022, România, la fel ca și celelalte țări europene, sunt mai atente cu rezervele de gaze. Capacitatea totală de înmagazinare a României este de 3,170 miliarde de metri cubi, cu 100 de milioane de metri cubi mai mult față de anul trecut ca urmare a investițiilor efectuate de Depogaz.

România avea, la data de 25 octombrie, înainte de sezon de extragere, un grad de umplere a depozitelor de gaze naturale de 101,99%, deci peste 100% din rezerva tehnică disponibilă la nivelul capacităților de stocare, conform datelor Gas Infrastructure Europe (GIE).

Statul român era printre fruntașele la nivel european în ceea ce privește gradul de înmagazinare în depozitele de gaze naturale, ajungând la 87,63%,  99,46% din mediei UE,confirm datelor GIE din 20 decembrie.

Datele publicate de Gas Infrastructure Europe (GIE), din 20 decembrie, arată că  România avea în depozite 29,51 Twh de gaze naturale, ceea ce reprezintă 87,16% din capacitatea totală de stocare, de 33,86 TWh. Cantitatea reprezintă 26,27% din consumul anual al României, de 112,35 TWh.

În acest an s-a înregistrat maximul istoric al depozitării gazelor, conform graficelor GIE, care au pornit la 2 ianuarie 2012. La acel moment, avea în depozite 16,96 TWh și o capacitate totală de stocare de 31,41TWh.

Cele mai recente date agregate de GIE, din 18 ianuarie, arată că România avea în depozite 24,6375 Twh de gaze naturale, ceea ce reprezintă 72,764% din capacitatea totală de stocare, de 33,86 TWh. Cantitatea din depozite reprezinta 21,93% din consumul anual al României, de 112,35 TWh.

Citiți și:

România are depozitele de gaze pline în proporție de 87,16%. Ion Sterian, director general Transgaz: „Putem trece de iarna aceasta fără importuri”

VIDEO | Cât de pregătită e România pentru iarna care vine? Directorul Romgaz: „Nu vedem nicio sincopă în aprovizionare”. Care e „plasa de siguranță”