PFIZER vs. ROMÂNIA, culisele dosarului de jumătate de miliard €. Cum poate fi învins la Bruxelles gigantul pharma cu venituri-record în pandemie

Pfizer, al șaselea jucător pe piața farmaceutică din România și a 74-a cea mai valoroasă companie din lume după capitalizarea de piață, și-a propus să „imunizeze” mult prea scump România. Epopeea acuzațiilor în cazul vaccinurilor anti-COVID achiziționate de țara noastră continuă, după decizia Pfizer şi BioNTech de a iniţia proceduri oficiale împotriva României, pentru a o determina să îşi respecte angajamentele asumate pentru comenzile de vaccinuri plasate de Guvern, ca parte a contractului de aprovizionare a Uniunii Europene, semnat în mai 2021.

Procesul Pfizer împotriva României, începe pe 20 februarie, iar speța va fi judecată la Bruxelles. Este vorba despre un litigiu care are la bază o sumă de peste jumătate de miliard de euro, reprezentând un număr de 28 de milioane de doze de care România nu mai are nevoie.

PFIZER vs. ROMÂNIA. Ministrul Sănătății caută avocați care să reprezinte România în procesul împotriva Pfizer

Alexandru Rafila dezvăluia în noiembrie 2023 că țara noastră a plătit pentru serurile cumpărate în pandemie 2,5 miliarde de lei pentru 35 de milioane de doze pe care țara noastră le-a primit din cele 80 contractate.

“Ne pregătim să găsim o firmă de avocatură. Este clar că România trebuie reprezentată foarte bine. Suma este importantă, am putea salva foarte mulţi bani publici. Contractul este semnat de Comisia Europeană. Comisia Europeană nu este dată în judecată, pentru că prevede că fiecare solicitare a fiecărui stat membru este obligatorie, ea este obligatorie dacă o faci.

Noi am optat «Da»… Am avut discuţii repetate legate de acest contract cu reprezentanţii Pfizer şi Comisia Europeană. Fiecare stat membru a făcut o opţiune periodică pentru achiziţia de vaccinuri, ultima a fost de la jumătatea anului 2201 când s-au luat pentru 2022 şi 2023 – sunt şi alte state în situaţia noastră, Ungaria şi Polonia”, a afirmat Alexandru Rafila la Europa FM, după anunțul Pfizer în ceea ce privește contractul cu România.

Contractele din pandemie rămân un „cartof fierbinte”

Specialiștii contactați de Gândul au precizat că speța „Pfizer vs. România” rămâne o ecuație cu multe necunoscute, ținând cont de faptul că, nici până la această oră, nu au fost făcute publice cerințele și clauzele contractelor  privind achiziția dozelor de vaccin.

Avocatul Eliza Ene-Corbeanu încurajează coalizarea statelor deja date în judecată de Pfizer, în vederea unei apărări comune în acest dosar, precizând că acest lucru ar oferi mai multe șanse de câștig și României.

În 2022, mai exact în plin sezon pandemic, colosul farmaceutic Pfizer a generat venituri-record

Cifrele arată că, în primul trimestru din 2022, vaccinul Pfizer-BioNTech, comercializat sub denumirea Comirnaty, a avut vânzări de peste 13 miliarde dolari, iar Paxlovid a generat vânzări de 1,5 miliarde dolari, astfel încât veniturile Pfizer au urcat cu 77%, iar profitul cu 61%.

Câştigurile ajustate s-au situat la 1,62 dolari pe acţiune, la venituri de 25,66 miliarde dolari, depășind așteptările analiștilor.

În ceea ce privește Pfizer România, potrivit portalului termene.ro, compania a înregistrat în 2022 0 cifră de afaceri de 1,631,115,108 RON și un profit de 71.685.459 RON.

Potrivit site-uluiwww.pfizer.ro , începând cu anul 2003, Pfizer România şi-a consolidat prezenţa pe piaţa farmaceutică locală printr-o activitate puternică în arii terapeutice noi, precum oftalmologia sau oncologia.

Din 2004, Pfizer HCP Corporation, Reprezentanţa pentru România, a devenit Pfizer România SRL, societate comercială înregistrată local şi autorizată să promoveze medicamente.

Situația dozelor de vaccin din pandemie s-a extins și la case mai mari

Între timp, în România, modul în care au fost achiziționate vaccinurile anti-COVID este anchetat de DNA, care vrea să stabilească de ce autoritățile au luat vaccinuri cât pentru 15 ani de pandemie.

Și Parlamentul European verifică negocierile Pfizer, purtate cu Comisia Europeană, referitoare la achiziția și furnizarea de vaccinuri anti-Covid. Directorul executiv al Pfizer, Albert Bourla, a refuzat de două ori să se prezinte la o audiere în fața comisiei speciale COVID a Parlamentului European.

Întreaga secretomanie a luat amploare, după ce președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a refuzat la rândul ei să facă publice informațiile privind negocierile preliminare cu Pfizer/BioNTech din 2021 pentru ultimul și cel mai mare contract semnat cu compania americană, care a deschis drumul pentru o achiziție de până la 1,8 miliarde de doze de vaccin anti-COVID.

PFIZER vs. ROMÂNIA. Avocat: „Nu au fost făcute publice toate clauzele contractului, toți termenii negocierii”

Avocata Eliza Ene-Corbeanu a declarat pentru Gândul că în dosarul Pfizer vs. România lucrurile sunt încă incerte, deoarece termenii negocierii și clauzele contractelor au fost tranșate în spatele ușilor închise.

Interlocutoarea Gândul susține că statul român va trebui să-și angazeze o firmă de avocatură foarte puternică, specializată pe genul acesta de litigii.

În tot acest context, avocata Eliza Ene-Corbeanu consideră extrem de importantă decizia lui Alexandru Rafila de a lua legătura cu oficialii polonezi, țară cu care România ar vrea să aibă o apărare comună în acest dosar.

„Procesul de la Bruxelles este unul de natură civilă, a fost sesizat Tribunalul din Bruxelles, secția civilă. Practic, se cer despăgubiri, compensații pentru dozele care au fost comandate și nu au fost plătite în baza contractului. Deci, ne raportăm la o legislație civilă. În schimb, acuzațiile DNA de la noi și procesul care se află în ancheta procurorilor vizează în sine infracțiuni de corupție, abuz în serviciu sau infracțiuni conexe.

Mai este și Parchetul European, care deschisese un dosar penal, cel puțin așa se anunța prin 2022, legat de contractul cu Pfizer și Comisia Europeană și o vizau, în principal, pe Ursula von der Leyen. Putem să pipăim puțin fondul acestui dosar, pentru că, în esență nu au fost făcute publice toate clauzele contractului, toți termenii negocierii.

Cred că este importantă și ancheta penală care o vizează pe Ursula. Ne interesează mai puțin ancheta penală în dosarul administrat de DNA. Pfizer și-a angajat o firmă foarte mare de avocatură din Bruxelles, specializați în genul acesta de litigii. Și, gândiți-vă, că ei cu Ungaria au trecut, din primăvara anului trecut, la demersuri în fața instanței.”

„Ungaria și Polonia sunt state extrem de vocale la nivelul UE”

Avocatul Eliza Ene-Corbeanu a mai punctat că încurajează coalizarea statelor deja date în judecată de Pfizer, în vederea unei apărări comune în acest dosar.

În plus, aceasta mărturisește că, atât Ungaria, cât și Polonia sunt state extrem de vocale, lucru care ar putea ajuta și România, despre care susține că nu a făcut decât să se conformeze deciziilor care s-au luat.

„Polonia a fost și ea destul de vehementă cu privire la negocierile care s-au purtat, până la urmă, în numele fiecărui stat. Evident că statul român va trebui să-și angazeze o firmă de avocatură foarte puternică, specializată pe genul acesta de litigii. Singurul lucru pozitiv pe care pot să-l remarc este că ministrul Rafila spunea că o să ia legătura cu Polonia și eventual să aibă o apărare comună.

Și cred că ar trebui să se coalizeze toate statele care au fost deja date în judecată de către Pfizer și să aibă o apărare comună. Până acuma sunt trei, au început cu cei mai mici. Nu au luat în calcul însă că Ungaria și Polonia sunt state extrem de vocale la nivelul UE și probabil că, dacă, ei vor avea un atuu în mână, acela ne va profita și nouă.

Spun asta deoarece, până acum, România nu a făcut decât să se conformeze deciziilor care s-au luat. Nu mai vorbim despre dozele care au fost distruse, cele expirate. Nu mai vorbim despre faptul că noi am fost la coada clasamentului în ceea ce privește vaccinarea. Să zicem că am fi avut toate motivele din lume să refuzăm doze care știam că nu ne vor fi de niciun folos, dar cu toate acestea premierul și guvernul de atunci au decis să nu supere mai-marii de la Bruxelles”, a punctat avocata.

Europarlamentar: „Situația gravă  din timpul pandemiei este diferită de cea de astăzi când am trecut de pericol”

La rândul său, europarlamentarul Alin Mituța mărturisește că o cale de mijloc în acest dosar poate fi găsită prin negociere, împreună statele aflate în aceeași situație.

Europarlamentarul susține că cred că ar fi de bun simț ca angajamentele luate atunci să poată fi reanalizate și gasită o soluție de compromis cu companiile cu care s-au semnat contractele în plină pandemie.

Acesta recunoaște că, dacă se va merge direct în justiție, soluția găsită nu va mai fi una de compromis, ci bazată strict pe prevederile contractuale.

„Este greu de spus care sunt soluțiile la această problemă, pentru ca multe din prevederile contractelor de achiziții sunt confidențiale, inclusiv cele legate de prețuri și condiții de reziliere. Este clar însă că situația gravă  din timpul pandemiei – când statele membre trebuiau în mod legitim să își asigure disponibilitatea de vaccinuri pentru a salva vieți – este foarte diferită de cea de astăzi când am trecut cu bine de pericol.

Așa încât, cred că ar fi de bun simț ca angajamentele luate atunci să poată fi reanalizate și gasită o soluție de compromis cu companiile cu care s-au semnat contracte, în condițiile în care nu mai este nevoie de cantitățile de vaccinuri contractate. Aceasta se poate face însă prin negociere, eventual împreună cu alte state, care se află în aceeași situație. În schimb, daca se merge direct în justiție, soluția nu va fi una de compromis, ci bazată strict pe prevederile contractuale”, a explicat europarlamentarul român.

„În contextul acesta, sunt șanse ca România să câștige procesul”

Avocatul Adrian Cuculis – cel care pe 12 decembrie 2022 făcea public primul proces din România inițiat împotriva Pfizer România, Ministerul Sănătății și Guvern – susține că sunt șanse ca țara noastră să aibă câștig de cauză în acest proces, ținând cont de întreg contextul în care s-a făcut achiziționarea acestor doze.

„Dacă în primă fază am spus în mod evident că o să pierdem procesul cam din toate punctele de vedere, nu aș mai fi chiar atât de sigur, în condițiile în care, noi, acolo, ar trebui să avem o clauză de arbitraj, care se face după principiul bunei-credințe. Poate chiar și faptul că vorbim despre un termen foarte scurt, acela de cinci zile de hotărâre a statelor membre, dacă vor sau nu dozele respective ar putea să fie un atuu pe care să-l folosească România.

 Probabil că va fi nevoie de o echipă miltidisciplinară, care să se ocupe de ce presupune vaccinarea propriu-zisă și cât de pertinent este să iei un ser, mai degrabă experimental, și să-ți fie băgat pe gât, în contextul în care s-a încercat marea cu degetul la vremea respectivă de către toate statele.

Și în contrapartidă, bineînțeles, o competență pe drept comercial și arbitraj național vizavi de aspectul acesta. Acum, lucrurile sunt împărțite. Dacă am fi fost în contextul unui contract normal, adică în condiții normale și care viza serul acesta, atunci era certitudinea pierderii procesului. În contextul acesta, sunt șanse ca România să câștige procesul, dar dacă-l va pierde responsabilii trebuie să fie cei care au semnat contractele și s-au jucat cu banii românilor”, a precizat avocatul Adrian Cuculis.

„Azi, România este chemată în judecată de Pfizer, din cauza deja pârâtului Cîțu”

Graziela Bârlă, avocat specializat în drept comunitar, în drept internațional, dar și avocat al ambasadei Franței la București a comentat pe cristoiublog.ro  speța Pfizer vs.România.

Aceasta a precizat că 2021, împreună cu alte opt persoane, l-au dat în judecată pe Florin Cîțu, cel care ocupa la acea vreme funcția de premier, pentru restricțiile impuse în pandemie.

„Am inițiat această acțiune în calitatea mea de avocat, dar mai ales de cetățean liber al României. Și câțiva alți români au avut curajul să meargă alături de mine, pentru a combate mizeria aruncată de primul ministru asupra noastră, a tuturor, și care a împărțit poporul român în două categorii: teroriști nevaccinați și vaccinați neteroriști, dar terorizați”, mărturisește avocatul Graziela Bârlă.

„Fiecare locuitor al țării – bancher, bebeluș, muritor de foame – ar trebui să achite câte 25,14 euro, aprox. 125 de lei”

Specialistul face, în materialul postat, un calcul simplu, ținând cont de sumele pe care le datorează România coloșilor din domeniul farmaceutic.

Aceasta susține că „fiecare locuitor al țării – că e bancher, bebeluș sau muritor de foame – ar trebui să achite câte 25,14 euro, adică aproximativ 125 de lei” – să facem o chetă comună, ca să acoperim datoria către Pfizer.

„Azi, România este chemată în judecată de Pfizer, din cauza deja pârâtului Cîțu, iar domnul ministru Rafila zice că e în căutarea unei case de avocatură care să scoată țara din (noua) demență în care a fost aruncată, de mai marii ei, fără măcar să-și fi imaginat, biata țară, sechestrată în propriile case în luna mai 2021, că i se întâmplă una ca asta.

Domnul Rafila zice că datorăm 550.000.000 euro, puțin peste o jumătate de miliard de euro, către Pfizer și BioNtTch, pentru cele 28 milioane de doze de vaccin comandate (cumpărate?) de România – deși, desigur, România putea refuza comandarea lor, conform contractului-cadru care prevedea mecanismul, pus la dispoziția statelor membre de Comisia Europenă, privind acceptarea cotelor-părți din tranșele de producție de vaccin Covid-19.

Dar România (mai) are, între granițele sale, după ultimele statistici oficiale (iunie 2023), undeva în jur de 21.873.000 locuitori. Deci, date fiind sumele pe care le datorează poporul român acestor coloși din domeniul farmaceutic, fiecare locuitor al țării – că e bancher, bebeluș sau muritor de foame – ar trebui să achite câte 25,14 euro, adică aproximativ 125 de lei. Nu e mult, nu ? La cât ne suge Statul vlaga, ce mai contează 125 de lei de om, ca să (ne) salvăm? Deci: una dintre soluții, și mă mir că nu ne-au comunicat-o deja mai marii noștri, ar fi aceea de a face o chetă de 25 euro/de om, viețuitor pe teritoriul României, și gata!”, susține avocatul Graziela Bârlă.

Pfizer, locul șase pe piața farmaceutică din România

Cegedim Customer Information a prezentat topul primilor zece jucători din piața farmaceutică de la noi, pentru intervalul octombrie 2022-septembrie 2023.

Pe primul loc se situează corporația Sanofi cu 1.346,1 mil. lei, urmată de Novartis (inclusiv Sandoz) cu 1.331,5 mil. lei și Sun Pharma (inclusiv Terapia) cu 1.324,6 mil. lei.

Topul primilor 10 jucători este completat apoi de AstraZeneca (1.251,0mil. lei), Zentiva (inclusiv Labormed și Alvogen) cu 1.188,9 mil. lei, Pfizer cu 1.061,5 mil. lei, Servier (inclusiv Egis) cu 1.044,5 mil. lei, Johnson&Jonhnson cu 1.002,2 mil. lei, Hoffmann La Roche (818,0 mil. lei) și Viatris (754,8 mil. lei).

PFIZER vs. ROMÂNIA. Gigantul pharma, „neiertătoare” cu România, Polonia și Ungaria

Acțiunea legală demarată împotriva României nu este prima pe care gigantul farmaceutic Pfizer o inițiază.

În noiembrie anul trecut, Pfizer a dat Polonia în judecată, pentru că nu a onorat plățile celor 60 de milioane de doze de vaccin COVID-19 contactate de statul polonez. În decembrie 2023, compania a confirmat că a dat în judecată și Ungaria, pentru același motiv.

„Pfizer și BioNTech caută să facă România să își respecte angajamentele pentru comenzile de vaccinuri COVID-19 plasate de Guvernul României, parte a contractului de livrări pentru Uniunea Europeană, semnat în mai 2021. Această procedură formală vine după discuții lungi între părți, care au avut loc în spiritul parteneriatului cu România și cu membrii Guvernului României.

Pfizer și BioNTech cred că este important ca toate părțile implicate să își respecte obligațiile contractuale, în baza acordului care a facilitat succesul răspunsului European la pandemia COVID-19”, se arată într-un răspuns al asocierii Pfizer – BioNTech transmis la solicitarea Context.ro.

Rafila: „Nu există niciun fel de bază pe legală pentru aceste compensaţii financiare”

Conform ministrului Alexandru Rafila, guvernul va căuta o firmă de avocatură şi România va încerca să se coordoneze cu Polonia din punct de vedere al argumentelor faţă de acest contract, în acest sens având deja loc o întâlnire cu ambasadorul Poloniei.

”Nu puteam să comandăm restul de 28 de milioane de doze de vaccin care mai rămăseseră de livrat în cadrul acestui contract, în condiţiile în care în România interesul pentru vaccinare practic nu există. A venit acum rândul României care nu a acceptat, nu am avut cum să acceptăm să semnăm un amendament propus de către compania Pfizer, care presupunea plata unor compensaţii financiare în cazul în care renunţam la contract.

Nu există niciun fel de bază pe legală pentru aceste compensaţii financiare şi, în mod evident, noi nu puteam să comandăm restul de 28 de milioane de doze de vaccin care mai rămăseseră de livrat în cadrul acestui contract, în condiţiile în care în România interesul pentru vaccinare practic nu există în acest moment”, a declarat ministrul Rafila.

 „Amendamentul la care compania farmaceutică face referire nu a fost semnat de Ministerul Sănătății”

Mihai Constantin, purtătorul de cuvânt al Guvernului, a declarat că articolul în baza căruia compania farmaceutică cere României despăgubiri nu a fost semnat de Ministerul Sănătății.

„Din cate știu, a venit o notificare de deschidere a acestui litigiu de către compania farmaceutică, cred că în ultimele zile ale anului trecut. Undeva, în ultima parte a lunii februarie va fi un prim termen. România a estimat un necesar pandemic pentru doza de vaccin, însă amendamentul la care compana farmaceutică face referire nu a fost semnat de Ministerul Sănătății.

Deci, nici nu s-a putut face vreo plată, pentru că nu există acele doze încasate de statul român. Într-o situație similară se află și alte țări. Polonia și Ungaria cred că sunt în același caz cu noi, față de aceeași companie farmaceutică”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului.

Adevărul despre vaccinurile cumpărate și plătite de România în trei ani de pandemie

Gândul a întrebat Ministerul Sănătății în luna mai 2023 câte doze de vaccin anti-COVID ar trebui să mai primească România, potrivit contractului cu Pfizer, câți bani s-au plătit pentru dozele primite, câte doze de vaccin mai sunt în depozitele, câte au fost donate, vândute și câte au fost distruse pentru că au expirat.

Răspunsul Ministerului Sănătății arată că, din dozele de vaccin anti-COVID achiziționate de România de la începutul pandemiei:

• au fost folosite pentru imunizare – 16.921.885 de doze;
• au fost vândute, prin redistribuire din contract, către alte state membre –13.670.930 de doze;
• au fost vândute din stocul național – 3.571.410 de doze;
• au fost donate – 2.120.420 de doze;
• au fost înregistrate ca pierderi sau au expirat – 9.571.496 de doze;
• în stocul național mai sunt 3.270.597 de doze.

Din cifrele oficiale ale Ministerului Sănătății rezultă că în total ar fi 49.127.738 de doze deja primite de România. 

• La acestea s-ar mai adăuga 28.940.613 doze de vaccin, reprezentând restul vaccinurilor nelivrate încă pentru 2022 și dozele pentru 2023 (19 milioane). Dacă România ar primi și aceste doze de vaccin anti-COVID, ar ajunge la 78.068.351.
• De la începutul vaccinării anti-COVID, în 27 decembrie 2020, și până în 23 aprilie 2023, în România s-au folosit 16.921.885 de doze de vaccin anti-COVID.
• Dintre acestea, 12.951.510 au fost de la Pfizer, 1.013.359 de la Moderna, 852.366 de la AstraZeneca, 2.069.666 de la Johnson&Johnson, 19.069 au fost Pfizer Pediatric și 15.915 au fost Pfizer Omicron, potrivit ultimelor date disponibile, centralizate de Institutul Național de Sănătate Publică.
• România mai are de primit doar pentru 2022 aproximativ 9 milioane de doze, în timp ce pentru 2023 ar trebui să mai vină alte 19 milioane de doze.
• Totalul s-ar apropia la acest moment de 29 de milioane de doze, în condițiile în care România a folosit în doi ani și patru luni de vaccinare anti-COVID doar aproape 17 milioane de doze, deci o medie de 5,6 milioane de doze pe an.
• Aproape 2,4 milioane de lei a plătit România pentru vaccinurile anti-COVID primite pentru perioada 27 decembrie 2020 -2022.

DNA a deschis dosar penal pentru vaccinurile anti-Covid

Fostul premier Florin Cîțu, doi foști miniștri ai Sănătății – Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă- dar și Andrei Baciu, fost secretar de stat în MS, sunt urmăriți penal în dosarul achiziției nelegale a vaccinurilor.

Prejudiciul calculat de procurori pentru dozele ce vaccin cumpărate degeaba de statul român depășește un miliard de euro.

Procurorii DNA își argumentează acuzațiile în dosarul vaccinurilor anti-Covid, în care Florin Cîțu, Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă sunt cercetați pentru abuz în serviciu și complicitate la abuz în serviciu, pe faptul că cei trei, care erau prim-ministru, respectiv miniștri ai Sănătății, au aprobat cumpărarea a zeci de milioane de doze de vaccin peste necesarul deja contractat, care acoperea mai mult decât suficient populația estimată a se vaccina împotriva virusului SARS-CoV-2.

„Concret, deși dozele de vaccin contractate anterior datei de 01 ianuarie 2021 (37.588.366 doze) ar fi fost suficiente pentru vaccinarea unui număr de peste 23 milioane persoane, două dintre cele trei persoane față de care se solicită formularea cererilor de efectuare a urmăririi penale, beneficiind de ajutorul celei de a treia, ar fi tranzacționat și ordonanțat la plată achiziția în plus a cantității de 52.805.690 doze de vaccin, în valoare totală de 1.005.498.687 euro, la care se adaugă TVA, sumă care constituie un prejudiciu adus bugetului statului”, se arată într-un comunicat DNA.

CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV | Parchetul European a cerut Comisiei Europene toate documentele privind achiziția de vaccinuri anti-COVID, inclusiv cele secretizate. Ursula von der Leyen ar urma să fie audiată – surse

EXCLUSIV | CE nu a dat nici Curții de Conturi Europene discuțiile purtate de Ursula von der Leyen cu directorul Pfizer. Cum văd doi europarlamentari încălcarea procedurii la negocierile pentru cea mai mare achiziție de vaccinuri anti-COVID

EXCLUSIV | DNA vrea să afle de la Comisia Europeană de ce România a achiziționat vaccinuri cât pentru 10 ani de pandemie (Surse)