(P) Învie traditia românescă prin sprijinirea meșterilor populari

Meșteșugul și artizanatul tradițional sunt foarte bine reprezentate pe arealul geografic al României. Dar pentru că nu sunt susținute, ele din păcate sunt pe cale de dispariție. Așa a apărut un proiect național care învie tradiția românească și sprijină mesterii populari si artizanii locali.

Meșteșugul si artizanatul tradițional este foarte bine reprezentat pe arealul geografic al României. Dar pentru că nu este susținut, el din păcate el este pe cale de dispariție. Așa a apărut un proiect național care învie tradiția românească și sprijină meșterii populari si artizanii locali. Astfel, printr-un magazin online de artizanat si arta populara românească și prin promovarea și documentarea tradițiilor românești se urmărește conservarea meșteșugului. În cadrul catalogului online, s-a strâns o colecție impresionantă de peste 2.000 de obiecte unice, direct din atelierele meșterilor populari. La toate aceste opere de artă populară, doritorii și iubitorii de artă, autentică și frumoasă, sunt doar la un click distanță.

Inițiativa care învie tradiția a început în urmă cu mai bine de cinci ani, când un grup de tineri a luat Țara la pas în lung și în lat pentru a sonda ce produse și meșteșuguri mai sunt în România. Astfel, s-au descoperit mai multe lucruri pe care vă invităm sa le descoperiți in continuare:

Tradiția în România este foarte bine reprezentată

Tradițiile și meșteșugurile românești sunt prezente pe toată suprafață țării noastre, mai ales la sat. Întâlnim o varietate foarte mare de meșteșuguri și meșteri populari care încă mai lucrează. Întâlnim deci obiecte din lut și ceramică, țesături tradiționale, artizanat în lemn sau în alte obiecte derivate, cum sunt nuielele și papură. Și de asemenea, foarte bine reprezentată este și zona artizanilor tineri, care au ales cumva să reinterpreteze artă populară clasică.

Întâlnim câteva mari centre de artă populară la nivelul țării, la Horezu și Curtea de Argeș, la Corund, în Marginea Suceava, în zona Bucovinei, spre Botoșani și în Baia Mare. Aici sunt prezenți meșterii populari de renume, care au preluat meșteșugul din tată în fiu și unde găsim elemente de artă populară care datează de sute de ani. S-au păstrat aceleași tehnici, moduri de lucru și materiale, poate doar tehnică s-a îmbunătățit un pic, în sensul că unii ceramiști de exemplu aleg acum cuptoarele electrice și nu pe cele pe lemne. Din rațiuni de eficientă economică.

Artizanii tineri și cei care au ales mai mult să reinterpreteze artă populară românească îi întâlnim în zona Timișoarei, aproape de Târgoviște, în Teleorman și chiar în București. Produsele lor sunt de o reală valoare, pentru că poartă amprenta artei tradiționale, de reinterpretarea este de multe ori studiată și gândită foarte profund. Vom vedea că unii din acești oameni sunt profesori sau au doctorate în istorie și artă, după cum i-am cunoscut.

Întâlnim artă populară românească și în Basarabia, în Ucraina și chiar în Bulgaria, unde în totalitate, cum este cazul Republicii Moldova, sau parțial există popor românesc.

Tradițiile românești trebuie susținute și salvate

Ca orice lucru pe care nu îl apreciezi în momentul în care îl ai, chiar dacă el este foarte valoros, și îți dai seama de valoarea lui abia după ce l-ai pierdut, putem spune despre meșteșugul românesc tradițional. Din păcate, pentru multe meșteșuguri suntem la ultima generație de meșteri populari și artizani. Ce înseamnă acest lucru? Că meșteșugul se va opri odată cu ei și vom pierde o bogăție imensă culturală și zestrea transmisă de strămoșii noștri. Așa a luat naștere, sub denumirea Învie Tradiția, proiectul care sprijină artizanatul și artizanii care realizează obiecte tradiționale românești. Dar că să ne dăm seama de ce tinerele generații nu au mai dorit preluarea meșteșugului trebuie să reflectăm asupra mai multor cauze, pe care le vom expune în continuare.

Meșteșugul românesc nu mai este atât de apreciat și de căutate în cadrul publicului larg. În contextul actual al economiei de consum, când piață abundă de produse realizate în toată lumea, uneori de foarte slabă calitate, dar la prețuri mici, interesul pentru consumul local a scăzut. Așa s-a întâmplat și cu zona de artă populară, dacă înainte obiectele de artă populară erau folosite în gospodării și casele românilor, acum ele nu mai sunt atât de folosite. În contrapartidă, sunt alese obiecte de slabă calitate, dar la prețuri mai mici. Ce înseamnă acest lucru? Că meșterii populari stau cu produsele în ateliere pentru că nu are cine să le cumpere. Poate doar turiștii sau puținii pasionați de artă populară. Asta înseamnă că nici generațiile noi nu mai sunt motivate să muncească să continue tradiția familiei, veche de sute de ani. Pentru că nu își pot asigura existența de zi cu zi.

Artizanatul românesc presupune multă muncă. În procesul de realizare al celor mai multe obiecte de artizanat, operațiunile tehnologice sunt foarte variate, necesită forță fizică și efort. De multe ori necesită și răbdare, pentru că anumite procedee sau etape de lucru sunt de durata, cum este, de exemplu, procesul de uscare al obiectelor din ceramică, până ce acestea vor fi băgate în cuptor. Așadar, tinerele generații, care sunt obișnuite cu o muncă mai puțin solicitantă fizic, tind să se orienteze spre ceva mai ușor spre câștigarea venitului.

Nu există o unire și o unitate în cadrul consumatorilor, al asociațiilor de tip ONG și a statului pentru a sprijini aceste comunități de meșteri populari. Întâlnim pe alocuri inițiative, târguri de artă populară sau proiecte cu scopul să învie tradiția românească, însă nu este ceva coerent. Nu se alocă fonduri substanțiale pentru sprijinirea acestor creatori de artă populară. Pentru că la urmă urmei, ei sunt niște artiști și artă lor este o emblema a țării noastre.

Ce se poate face?

Primul pas este acela de a conștientiza situația și de a vedea starea de fapt a lucrurilor. Odată ce avem acest lucru, pe care am reușit parțial să îl radiografiem în partea de mai sus, putem să ne gândim și la alte elemente de salvarea a situației. Inițiativa tinerilor care au demarat proiectul învie tradiția merge pe mai multe coordonate. În primul rând prin identificarea majorității meșterilor care activează pe teritoriul României. În al doilea rând este nevoie de o promovare a produselor lor în cadrul pieței. Vom vedea că produsele de artizanat nu sunt utile doar atunci când vrei să faci un cadou tradițional românesc, ci ele sunt utile de cele mai multe ori și în gospodărie. Pentru că sunt realizate din materiale curate, cum sunt lutul, lemnul, inul, mătasea etc. Așadar ele sunt produse calitative. Dar oamenii din păcate nu realizează aceste lucruri și tind să le treacă cu vederea în defavoarea altor produse mai de slabă calitate. Iar în al treilea rând este să documentăm meșteșugul, să scriem, să vorbim unii cu alții și să luăm acțiune la conservarea lui.

E important așadar să cumpărăm produse tradiționale, să motivăm generațiile tinere să continue și să își aleagă un mod de trăi din acest lucru. Pentru că doar astfel, dacă reușim să realizăm piață de desfacere pentru artă și muncă lor, vom reuși să îl salvăm.