Despre viața și RELIGIOZITATEA lui Einstein | Scriitorul Claudiu Dumitrache: „Știința vine în susținerea adevărului exprimat în dogme!”

Comentând noua sa apariție editorială – „Albert Einstein și dorul firesc de Ortodoxie” -, scriitorul Claudiu Dumitrache a menționat că, astăzi, „multă lume se lasă influențată de cum bate vântul pe internet, de teorii adolescentine, conspiraționiste sau ezoterice, ridicole și nedocumentate, afirmând  orbește că geniul fost ateu”.

Claudiu Dumitrache amintește că marele om știință Albert Einstein „mărturisește de nenumărate ori că nu a fost ateu și condamnă, dintr-un anumit punct de vedere, ateismul oamenilor, venind aici cu rațiunea  armoniei cosmosului sau muzicii sferelor – cum se cunoaște din Antichitate, o evidență dogmatică ce ține de revelația naturală”.

Despre legătura geniului cu Ortodoxia, Claudiu Dumitrache aduce în atenția publicului câteva aspecte care nu sunt foarte cunoscute, menționând că prima soție a lui Einstein, Mileva Maric, a fost ortodoxă, iar doi dintre copiii lui cu aceasta fiind și ei botezați în credință ortodoxă.

Einstein „recunoștea că Evanghelia e revelată și că fără creștinism lumea ar dispărea”

Din declarațiile autorului, cartea prezintă și faptul că Einstein „recunoștea că Evaghelia e revelată și că fără creștinism lumea ar dispărea, în special civilizația europeană”.

Claudiu Dumitrache își dorește ca eseul lui să fie „un fel de punct de plecare al unor tineri spre călătoria lor autentică spre cunoaștere, spre înțelegerea realităților spirituale care nu se pot supune modului nostru teluric de a vedea lucrurile, care nu se supun științei; însă știința, așa cum demonstrează și cartea, dacă este făcută cu seriozitate, vine în susținerea adevărului,  adevărului exprimat în dogme, și în niciun caz nu-l contrazice sau anulează”.    

În încheierea prezentării acestei cărți, Claudiu Dumitrache spune că „Einstein nu a fost ortodox, pentru că nu a avut modele și nu a fost nici suficient de atent în căutarea lui, cum a fost Eminescu, de exemplu, sau Nicolae Steinhardt, dar asta nu înseamnă că noi nu-L putem vedea pe Dumnezeu Cel viu prin El.”

„În viața unuia ca Einstein, la fel ca și în cazul vieții unui ca Emil Cioran, descoperim limitele pe care le are rațiunea și știința lumii în lipsa , harului, descoperim că nu ne putem împlini ca persoane în afara Celui Ce Este fără început și sfârșit”, afirmă Claudiu Dumitrache.

„Există deja referințe notabile legate de religiozitatea lui Einstein”

Referindu-se tot ot la viața lui Einstein, artistul a mai explicat la Radio România Actualități că din aceasta mai descoperim și paradoxul, „pe care trebuie să ne străduim a-l înțelege chiar dacă nu o putem face în modul rațional, mod care e limpede insuficient  pentru a ne răspunde la întrebările cine suntem, de unde venim și încotro ne îndreptăm”.

Claudiu Dumitrache a mai declarat ulterior, într-o postare de pe rețelele de socializare, că eseul l-a putut scrie „prin faptul că există deja referințe notabile legate de religiozitatea lui Einstein și, în mod decisiv, prin faptul că există cunoașterea filocalică și dogmatică care răspunde la toate întrebările și explică toate, așa cum nu nicio știință sau religie nu o mai face – ceea ce dovedește, din nou, că Ortodoxia, pe lângă faptul că este unica religie cu roade neîntrerupte de sfințenie, este o știință în adevăratul sens al cuvântului, fără limite și insuficiențe, fără relativitate”.

Cartea „Albert Einstein și dorul firesc de Ortodoxie” a fost publicată în luna octombrie a anului 2023, la editura de specialitate științifico-teologică Agaton.

Claudiu Dumitrache – muzician, scriitor și membru afiliat CPFCFC din cadrul Societății Academice de Cercetare a Religiilor și Ideologiilor de pe lângă Universitatea Babeș-Bolyai – este desemnat drept cel mai prolific tânăr scriitor român de federația europeană Euro Education Federation, organizație specializată în educația adulților și tinerilor din Uniunea Europeană.

Deține mai multe premii importante pentru actvitatea muzicală și literară, fiind asemănat cu Mihai Eminescu și considerat, de academicianul Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, „un purtător și un făuritor de cultură cum rar se mai găsesc astăzi în Țara Românească”, „un intelectual care poate coagula suflete” și „un simbol pentru viitorul creației intelectuale”.