Interviul lui Tucker Carlson cu Putin NU a „mers” conform planurilor. „Liderul de la Kremlin a vorbit cu un jurnalist prietenos, dar nu i-a ieșit”

Tatiana Stanovaya, fondatoarea proiectului de analiză politică R. Politik, a urmărit cu atenție interviul comentatorului conservator Tucker Carlson cu Vladimir Putin și este de părere că „planurile” liderului de la Kremlin erau cu totul altele, numai că scopul nu ar fi fost, totuși, atins.

Tatiana Stanovaya punctează că Vladimir Putin a vrut să folosească acest interviu pentru a „ajunge” la conservatorii americani, numai că Tucker Carlson și „Țarul” au vorbit „în mare parte, unul pe lângă celălalt”.

„Sosirea gazdei conservatoare Tucker Carlson la Moscova, la începutul lunii februarie, pentru a-l intervieva pe președintele rus Vladimir Putin, a stârnit furori în mass-media. Occidentul s-a arătat indignat că Tucker Carlson a oferit o platformă de exprimare chiar persoanei responsabile pentru declanșarea unui război brutal și devastator în Ucraina.

Dar, în Rusia, vizita a fost întâmpinată cu euforie, iar presa de stat l-a prezentat pe Carlson drept unul dintre cei mai faimoși și mai influenți jurnaliști din Statele Unite.

Motivele lui Carlson sunt evidente. Un interviu cu Putin a fost un gest provocator care a încântat publicul său, compus în mare parte de oponenți ai președintelui american Joe Biden.

Avertismentele că Putin l-ar putea folosi ca instrument de propagandă nu l-au descurajat pe Carlson. Dar, în mare măsură, așa s-a întâmplat. Interviul cu Putin nu a fost o sarcină ușoară, iar fostul prezentator de știri Fox s-a trezit imediat pe marginea unei lungi și controversate prelegeri de istorie.

De două ori în timpul întâlnirii, Putin l-a acuzat pe Carlson că nu a pus întrebări suficient de serioase”, notează Tatiana Stanovaya într-o analiză publicată de Carnegie Endowment for International Peace.

„Putin se adresa, de fapt, conservatorilor americani”

Motivele pentru care Vladimir Putin a acceptat un astfel de interviu sunt mai complicate, explică Tatiana Stanovaya în continuarea analizei sale.

Acestea ar putea fi împărțite în două grupe, respectiv motive strategice legate de nemulțumirile istorice și politica externă a SUA și motive tactice, care au o legătură directă cu situația actuală din Ucraina.

„Strategic vorbind, Putin a renunțat la Occident la sfârșitul anului 2019, atunci când s-a convins pe sine că – oricine ar fi la Casa Albă – Washington va încerca, în continuare, să distrugă Rusia.

Acest lucru a însemnat că Moscova a văzut din ce în ce mai mult un eventual dialog ca pe o pierdere de timp și a făcut ca politica rusă, în relația cu Occidentul, să ajungă într-un impas.

De atunci, Putin a vorbit la nesfârșit despre tendința Washingtonului de a se autovătăma, despre incapacitatea sa de a gândi în termeni strategici și incapacitatea de a-și înțelege propriile interese. Putin susține, cu regularitate, că Statele Unite vor să distrugă ordinea mondială și să declanșeze noi războaie.

În acest context, interviul realizat de Tucker Carlson ar putea fi interpretat ca o încercare a Moscovei de a reveni la un fel de dialog cu SUA. Dar scopul lui Putin nu a fost dialogul cu mainstreamul politic american.

Putin se adresa, de fapt, conservatorilor americani personificați de oameni ca Tucker Carlson, fostul (și posibil viitor) președinte Donald Trump și miliardarul Elon Musk”, notează Tatiana Stanovaya.

„În interpretarea lui Putin, acești oameni sunt potențiali aliați ideologici și ar putea fi deschiși la un acord în care lumea este împărțită în sfere de interes. Plângerile lui Putin cu privire la cultura politică dominantă din SUA nu au fost concepute pentru a-l răni pe Joe Biden în actuala campanie prezidențială a SUA. Putin gândește pe termen mult mai lung”

Tatiana Stanovaya

„Putin vrea să se asigure că un lider pro-occidental nu poate ajunge niciodată la putere la Kiev”

Pentru liderul rus, continuă Tatiana Stanovaya, Statele Unite – în forma sa actuală – nu sunt decât diavolul întrupat, cel mai mare dușman al său și un sistem sortit să se prăbușească.

„Logica lui Putin este următoarea: dacă Statele Unite nu pot lua parte la un dialog strategic serios, lăsați-le să ardă. Putin vede în Trump o figură care poate provoca distrugeri și consideră că rezultatele unui al doilea mandat al lui Trump ar fi slăbirea Occidentului și lipsirea Ucrainei de sprijinul de care are nevoie.

Dar liderul rus spune deschis că tot ceea ce își dorește, de fapt este ca Statele Unite să devină un alt tip de țară.

Când a venit vorba de obiectivele tactice, Putin a spus că dorește să lichideze mișcările neonaziste din Ucraina. Este o alegere de cuvinte care reprezintă un cod pentru o revizuire radicală a Constituției și a sistemului politic al Ucrainei, pentru a garanta un regim care este permanent loial Moscovei. Putin vrea să se asigure că un lider pro-occidental nu poate ajunge niciodată la putere la Kiev.

În plus, Putin a oferit Occidentului și o propunere: «Încetați să mai înarmați și să susțineți Ucraina și vom opri acțiunile militare». În acest fel, Putin făcea apel la oponenții lui Biden, anunțându-i că Joe Biden poartă responsabilitatea pentru conflictul în curs și pentru moartea ucrainenilor. Chiar și acum, a susținut Putin, Rusia era pregătită să oprească luptele.

Vladimir Putin crede că există o oportunitate ca Rusia să preia conducerea în Ucraina, în anul 2024. Este adevărat că nu vor exista livrări majore de arme occidentale către Ucraina în acest an, că Statele Unite sunt preocupate de alegeri, că sprijinul mai larg pentru Ucraina se clatină și Kievul este prins în chinurile tulburărilor politice.

Putin a folosit interviul pentru a încerca să alimenteze o dezbatere în Statele Unite cu privire la acordarea de ajutoare suplimentare Ucrainei. Și a spus direct: „Nu este mai bine să ajungem la un acord cu Rusia?”, precizează Tatiana Stanovaya.

„Moscova îi semnalează de mult timp Washingtonului că trebuie să scape de Zelenski dacă dorește negocieri”

În plus, mai notează Tatiana Stanovaya, Vladimir Putin a continuat să încerce să convingă Occidentul că Rusia este pregătită să discute chiar și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Aici, însă, Putin disimulează, continuă Stanovaya, pentru că – neoficial – „Moscova îi semnalează de mult timp Washingtonului că trebuie să scape de Zelenski dacă dorește negocieri serioase de pace”.

„Toate acestea sunt importante în încercarea de a înțelege logica politică încurcată a Kremlinului. Putin simte că vânturile geopolitice încep să bată în favoarea lui, dând Rusiei inițiativa pe câmpul de luptă și încerca să folosească interviul cu Carlson pentru a-și maximiza avantajul actual.

Problema a fost că – chiar și atunci când a vorbit cu un jurnalist «prietenos» precum Carlson – lui Vladimir Putin i-a fost greu să realizeze ceea ce se pare a-și fi propus. Era inflexibil și obtuz, concentrându-se pe subiecte unde se simțea puternic. Tucker Carlson nu a reușit să obțină răspunsuri la multe dintre întrebările sale.

Spectacolul celor doi bărbați vorbind unul peste altul este simptomatic. Războiul din Ucraina și consecințele sale teribile au împins Rusia într-un impas ideologic cu Occidentul și au convins Kremlinul că este angajat într-o luptă existențială.

Având în vedere contextul mai larg, chiar și un dialog între Rusia lui Putin și SUA conservatoare este un obiectiv extrem de dificil de atins”, încheie Tatiana Stanovaya.

Foto – Profimedia Images

Citește și:

Europa trebuie să pună ACUM mâna pe activele Rusiei lui Putin: „Prejudiciul predominant s-a produs în Ucraina, dar UE a suportat costuri imense”

Australia dezvăluie numele HACKERULUI RUS care a „atacat” milioane de dosare medicale sensibile și le-a „scurs” pe Dark Web: „Criminal cibernetic”

Moscova are doar de CÂȘTIGAT din rezolvarea crizei de la Marea Roșie cu „mână” americano-engleză: „Loviturile împotriva Houthi, apreciate la Kremlin”