Călătorii de pe Otopeni trebuie să se aștepte la unele întârzieri la control. Capacitatea de procesare va fi redusă din cauza reconfigurării Schengen

Măsurile pe care autoritățile le implementează, începând de vineri, pentru reconfigurarea terminalelor Schengen / non- Schengen la Aeroportul Internațional Henri Coandă București vor duce la creșterea duratei de procesare la controlul de securitate, la orele de vârf, anunță oficialii Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB).

Porțile de control automat la frontieră (ABC – automatic border control) vor fi relocate începând de vineri, 1 martie 2024, de către Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, de pe actualul flux de Plecări Internaționale pe viitorul flux de Plecări non-Schengen.

Acest demers vine în continuarea măsurilor luate pentru implementarea fluxurilor Schengen / non- Schengen la Aeroportul Internațional Henri Coandă București, astfel că, temporar, capacitatea de procesare va fi redusă pe fluxurile internaționale.

Având în vedere că toți pasagerii internaționali sunt, deocamdată, pe același flux, Și pe fluxul de Sosiri Internaționale capacitatea de procesare va fi temporar redusă, ca urmare a lucrărilor de relocare a unor ghișee de control de frontieră către noul flux non-Schengen.

„CNAB și Poliția de Frontieră depun toate eforturile pentru a minimiza disconfortul pasagerilor în luna martie, când se finalizează reconfigurarea Schengen a terminalelor Aeroportului Henri Coandă”, transmis Valentin Iordache, purtătorul de cuvânt al CNAB.

Potrivit oficialului, procesarea este așteptată să dureze mai mult la orele de vârf, în luna martie, și mai puțin începând din aprilie. Pentru moment, recomandarea reprezentantului CNAB este ca pasagerii internaționali să vină cu o jumătate de oră în plus înainte de termenul standard pentru check-in, pentru zborurile la orele de vârf.

Aeroporturile Capitalei, pregătite 100% pentru operarea în spațiul Schengen

Consiliul Uniunii Europene a votat în unanimitate, pe 30 decembrie, primirea României și Bulgariei în spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime, Potrivit deciziei UE, publicată pe 5 ianuarie,  începând cu 31 martie 2024, controalele asupra persoanelor la frontierele aeriene și maritime interne cu și dintre Bulgaria și România se elimină și dispozițiile acquis-ului Schengen se aplică Bulgariei și României între ele și în raporturile acestora cu celelalte țări membre ale spațiului de liberă circulație.

Pe 10 ianuarie, oficialii CNAB anunțau că cele două aeroporturi care deservesc Capitala – Aeroportul Internațional Henri Coandă București și Aeroportul Internațional București Băneasa – Aurel Vlaicu, ambele gestionate de către CNAB, sunt pregătite pentru operarea pe fluxuri separate Schengen / non-Schengen.

CNAB a luat din timp toate măsurile necesare pentru ca infrastructura să asigure o operare fără neconformități și în colaborare cu instituțiile abilitate, în special cu Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, a pregătit procedurile specifice.

Potrivit oficialilor, din totalul traficului internațional, două treimi dintre pasageri călătoresc către sau dinspre  destinații aflate în spațiul Schengen și, odată cu intrarea României în spațiul de liberă circulație, acești pasageri nu vor mai fi trece pe la ghișeele de control de frontieră, acestea urmând a fi relocate.

Fluxurile de pasageri sunt pregătite pentru operare, iar ghișeele de control destinate fluxurilor non-Schengen, atât pentru ieșirea din țară cât și pentru intrare, sunt deja amplasate pe poziții și racordate la rețeaua informatică. Pregătirile s-au încheiat încă de la finalul anului 2022, și numai decizia nefavorabilă a Consiliului JAI a făcut ca acestea să nu intre atunci în funcțiune, spunea atunci oficialii.

O mare parte a infrastructurii de terminal de la aeroportul Henri Coandă, respectiv cea dată în exploatare în anii 2011 și 2012, a fost proiectată pentru utilizare în sistem Schengen / non-Schengen și, în perioada scursă de atunci, CNAB a trebuit să depună eforturi deosebite pentru a asigura procesarea unui trafic de pasageri care, în ultimii 11 ani, s-a dublat.

Trafic aerian pentru anul 2023 la Aeroporturi București

CNAB a înregistrat în anul 2023, pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti şi Aeroportul Internaţional Bucureşti-Băneasa Aurel Vlaicu, un trafic aerian de 14.698.845 pasageri, în creștere cu 16,56% față de 2022, și 128.594 mișcări de aeronave – aterizări plus decolări – în creștere cu 6,50% față de anul anterior.

Numărul total de pasageri din 2023 a ajuns, astfel, foarte aproape de cel maxim, înregistrat în anul 2019 (14.729.894 pasageri).

Din acest total, pe Aeroportul Henri Coandă s-au înregistrat 14.630.715 pasageri (+16,11% față de 2022), și 111.820 (+9,48%) mişcări de aeronave. Traficul pasageri de pe Aeroportul Băneasa – Aurel Vlaicu a înregistrat în 2023 o creștere substanțială față de anul anterior, de 167%.

Cantitatea de mărfuri și poștă transportată a înregistrat o creștere de 0,26%, de la 35.747 tone în 2022 la 35.841 tone în 2023. Valorile de trafic au fost influențate negativ de conflictul din Ucraina și, mai ales în ultimele luni ale anului 2023, de conflictul din Orientul Mijlociu, care a redus mult traficul către Tel Aviv, una dintre principalele destinații operate de pe aeroportul Henri Coandă.

Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti şi-a început activitatea la data de 5 februarie 2010 şi asigură coordonarea operaţională şi managementul celor două aeroporturi ale Capitalei. CNAB a fost înfiinţată prin fuziunea societăţilor care gestionau aeroporturile bucureştene: Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti şi Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa Aurel Vlaicu.