Zeci de reprezentanți ai țărilor aliate, a Delegației permanente a României la NATO, dar și din aparatul militar al Alianței Nord-Atlantice au vizionat, vineri, filmul „Libertate”, bazat pe evenimente reale din timpul Revoluției din 1989, la sediul NATO din Bruxelles. Este prima proiecție a unui film românesc în complexul care găzduiește diplomați și militari din cele, mai nou, 32 de state membre, proiecție care face parte din seria de evenimente menite să marcheze 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică. Filmul a putut fi văzut de sute de românii stabiliți în Belgia, joi și vineri, și în două săli de cinema din centrul capitalei care este unul din cele trei sedii oficiale ale instituțiilor europene, alături de Luxemburg și Strasbourg.
„Cât este realitate și cât e ficțiune?”, „Cine a tras primul glonț?”, „De ce folosiți termenul Securitate și nu îl traduceți?”, acestea au fost doar câteva întrebări pe care angajații misiunilor partenere din sânul Alianței le-au adresat regizorului Tudor Giurgiu după proiecția din centrul de presă al sediului central al NATO din Bruxelles.
Bazat pe evenimente reale, după documentări și investigații jurnalistice riguroase, „Libertate” arată ce s-a întâmplat în decembrie 1989 în Sibiu, unde au fost trase două milioane de cartușe, peste 500 de lovituri de tun și s-au lansat 650 de rachete din elicoptere, așa cum arată echipa de producție. Au murit 99 de persoane, au fost răniți alți 272, iar producția se concentrează pe drama prin care au trecut cele peste 500 de persoane care au fost reținute și lipsite ilegal de libertate până la 1 februarie 1990.
„Libertate”, regizat de Tudor Giurgiu, a fost ales să fie proiectat la sediul NATO, cu ocazia aniversării a două decenii de apartenență la NATO prin prisma mesajului pe care îl transmite, a declarat ambasadorul Dan Neculăescu, reprezentantul permanent al României la NATO, reporterului Gândul, unul dintre cei doi jurnaliști prezenți la evenimentul de la sediul Alianței din Bruxelles.
„Suntem foarte bucuroși că am putut să realizăm acest aspect. Știți, noi ne-am gândit inițial să sărbătorim, să celebrăm 20 de ani de NATO. După care am văzut foarte clar conexiunea cu cei 35 de ani de libertate pe care România îi are. Nu putem să disociam cele două momente”, a explicat ambasadorul Dan Neculăescu.
„Chiar dacă 35 de ani s-au întâmplat în 1989 și aleea noastră NATO au avut loc după, totuși, credem că există o legătură intrinsecă către cele două, în sensul că Alianța rămâne organizație care apără democrația, care apără libertatea, care apără statul de drept. Și cred că ceea ce s-a întâmplat în 1989 a avut legătură foarte mult cu asta. Românii și-au dorit libertatea atunci și au găsit-o. Și cred că prin libertate ne-am exprimat și prin integrarea în NATO. De aceea e foarte important momentul, pentru că este pentru prima dată, sigur, nu va fi pentru ultima dată și că o să mai facem astfel de elemente în etapa următoare”, a declarat reprezentantul permanent al României la NATO.
Invitația de a fi primul regizor român cu un film proiectate la NATO l-a luat prin surprindere pe Tudor Giurgiu, după cum a declarat celor doi reporteri prezenți, finaliști ai programului Bursele JTI pentru jurnaliști.
„A fost și pentru mine o surpriză să aud că echipa României de aici, de la NATO, e interesată și și-au propus să organizez o proiecție cu acest film. Nici in my wildest dreams (în visele mele cele mai năstrușnice – eng.) nu mă gândeam că vom avea această onoare, pentru că atunci când lucrezi la un film te gândești, evident, vrei să-ți iasă cât mai bine, vrei să ajungă la cât mai multă lume, să ai un public variat, în special oameni foarte tineri, dar nu te gândești că filmul poate fi, eu știu, acompaniat și văzut și discutat în cercuri care au legătură, eu știu, cu politica sau uite, cu alianțe militare și de asta prezența aici cumva ne onorează și e important”, a explicat Tudor Giurgiu.
Regizorul a aplaudat inițiativa Ministerului Afacerilor Externe, a celor de la Delegația de la NATO și a celor de la Institutul Cultural Român (ICR), pe care o consideră un gest de maturitate.
„Mi se pare un gest și de maturitate al celor care s-au gândit la asta Ministerul Afacerilor Externe, delegația de la NATO și ICR cere, care sprijină tot turneul acesta, faptul că au ales «Libertate» tocmai din dorința de a arăta, de a face cumva așa o paralelă între un sistem și niște oameni care au gestionat, cred, prost, dacă nu falimentar, o situație delicată, cea din Decembrie 1989 versus situația de acum, când România e un partener și un aliat important în această Alianță. Și mi se pare că poziția noastră și oamenii, cel puțin pregătirea lor, e incomparabilă față de situația din 89”, a spus regizorul prezent la NATO, conștient că mesajul filmului se pretează în marja evenimentelor aniversare.
„Filmul vine cumva mănușă, pentru că e vorbește despre despre felul în care românii au reacționat, s-au comportat și au cumva, au au primit toată această schimbare care i-a bulversa, ne-a bulversat pe toți în 89, puțin credeau că ea va fi posibilă. Și, dacă ne uităm puțin la chestiunea legată de manipulare prin mass-media, vom vedea că lucrurile nu sunt mult diferite azi. Singur, atunci era un singur canal tv, TVR, azi sunt nenumărate canale și forme prin care oamenii pot fi, cum să spun, până la urmă păcăliți și manipulați”, a spus Tudor Giurgiu.
El a dezvăluit că actualul titlu nu a fost prima opțiune, dar este mulțumit de alegere.
„Mă bucur că am ajuns la titlul ăsta, «Libertate», filmul nu se chema așa, la început se chema în Sibiu 89. Dar dacă e un singur lucru despre care filmul vorbește, e fix acesta, despre libertate și despre felul în care am reușit să-l gestionăm și tot datorită acestei libertăți am ajuns să devenim și un membru cu drepturi depline în NATO și un aliat important”, a afirmat regizorul, vineri, la sediul NATO.
Cu mult mai emoționantă a fost primirea filmului la proiecția din cinematografele publice. Sute de cinefili belgieni, dar în primul rând români stabiliți în Belgia, mai tineri, cu puține amintiri de acum 35 de ani, sau cei care au retrăit cu acest prilej experiențe de la Revoluție, nu au ezitat să își împărtășească sentimentele și să întrebe dacă s-a descoperit cine este vinovat pentru tragediile de la Revoluția din 1989.
Filmul a avut premiera pe 6 octombrie, a participat la mai multe festivaluri, inclusiv în Belgia, și recent a fost adăugat pe unul dintre principalele servicii de difuzare online, dar numai în România. De la lansare, a fost văzut de aproximativ 45.000 de spectatori, conform cifrelor regizorului, care s-a declarat onorat de invitația la NATO, dar și de audiența de la Cinema Vandome din Bruxelles, o sală de 290 de locuri aproape plină, de joi seară.
„Filmul nostru a avut un succes important pentru tipul ăsta de cinema pe care îl propune, nu e entertainment, nu e comedie, dar am văzut la cei tineri că e o curiozitate să știe, să înțeleagă ce s-a întâmplat înainte de 1989, să lege așa, ca într-un puzzle, niște informații pe care le au și țările astea. Sunt mulți oameni care au plecat de ani de zile, care nu au nicio legătură cu România”, a spus Tudor Giurgiu pentru Gândul. După Belgia, filmul merge și în Franța și apoi în Statele Unite.
România marchează în 2024 două decenii de când este membru al Alianţei Tratatulului Atlanticului de Nord (NATO), care reprezintă garanţia securităţii, esenţială pentru asigurarea dezvoltării ţării şi a unui viitor prosper pentru cetăţeni.
România a devenit în mod oficial membru al Alianţei pe data de 29 martie 2004, prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, stat depozitar al Tratatului Alianţei Nord-Atlantice. Depunerea instrumentelor de ratificare a fost urmată, la 2 aprilie 2004, de ceremonia arborării oficiale a drapelului României la sediul NATO.
România a fost invitată să adere la Alianţa Nord-Atlantică la Summit-ul NATO de la Praga din 2002. La acel moment, aliaţii au lansat invitaţii de aderare pentru șapte state – Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia şi Slovenia.