BUNA VESTIRE sau Blagoveştenia, tradiții și superstiții. Ziua în care oamenii nu trebuie să se certe

Buna Vestire sau Blagoveştenia este ziua în care Fecioara Maria a primit vestea că-L va naşte pe Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Sărbătoarea reprezintă prima zi din postul Paştelui în care este dezlegare la peşte.

Potrivit tradiţiei, oamenii nu trebuie să se certe de Buna Vestire, pentru a nu avea necazuri tot anul.

Buna Vestire, sărbătoare cu dată fixă

Buna Vestire este o sărbătoare cu dată fixă, 25 martie, zi de la care până la Crăciun, când Fecioara Maria l-a născut pe Iisus, sunt exact nouă luni.

În ziua Bunei Vestiri este marcat momentul în care Fecioara Maria, din Nazaret, crescută în templu până la vârsta de 15 ani şi apoi dată în tutela lui Iosif, căci părinţii ei muriseră, a fost aleasă de Dumnezeu să-L nască pe Fiul Său şi a primit înştiinţare prin Arhanghelul Gavriil, sărbătorit la 26 martie.

Locul unde se crede că Fecioara Maria a primit vestea că va naşte pe Iisus este în prezent ocupat de biserica Buna Vestire din Nazaret, un lăcaş de cult catolic modern, construit pe ruinele unor biserici ortodoxe din perioada Cruciadelor.

Aici se află o grotă ce poate fi vizitată de pelerini, unde Fecioara Maria a fost înştiinţată de Arhanghelul Gavriil că-L va naşte pe Iisus Mântuitorul.

Biserica este decorată cu mozaicuri ale Fecioarei donate bisericii de comunităţi creştine din întreaga lume, inclusiv din România.

Tradiții de Buna Vestire

Buna Vestire este sărbătorită în fiecare an în perioada Postului Mare, fiind una dintre ocaziile pentru care Biserica acordă dezlegare la peşte, indiferent în ce zi a săptămânii ar cădea aceasta.

În unele biserici, în această zi se posteşte până la ora 17.00, când are loc Sfânta Liturghie. Apoi, creştinii, care nu au mâncat şi s-au spovedit, se împărtăşesc, după care mănâncă peşte, împreună cu toată comunitatea bisericii.

Se spune că acela care gustă acest tip de carne de Buna Vestire se va simţi tot anul ca peştele în apă. În popor se mai spune că pescarii nu au voie să arunce mămăligă în apă, pentru că mor peştii.

De Buna Vestire se crede că sosesc rândunelele, iar cucul cântă prima oară în an, de aceea sărbătorii i se mai spune şi Ziua Cucului. Pasărea anunţă sosirea efectivă a primăverii, iar primul său cântec trebuie să fie aşteptat de toţi oamenii în haine curate, veseli, cu stomacul plin şi cu bani în buzunare.

Cei care nu îndeplinesc aceste condiţii, nu vor beneficia de toate acele lucruri în anul care va urma. Dacă primul cântec al cucului este auzit pe stomacul gol, în partea stânga sau în spatele omului, este semn de rău augur.

Pe de altă parte, conform obiceiului, flăcăii şi fetele îl întreabau pe cuc lucruri care îi interesau, precum: „Cucule voinicule/ Câţi ani îmi vei da/ Pân’ m-oi însura (mărita)?”. Tăcerea cucului aducea mare bucurie celor care întrebau, deoarece echivala cu o căsătorie grabnică, în vreme ce cântatul cucului îi aducea la disperare pe tineri, fiecare glas fiind socotit un an de aşteptare.

Obiceiuri de Blagoveștenie

Tradiţia mai spune că, în această zi, oamenii nu au voie să se certe, pentru că altfel vor avea necazuri tot anul. De Buna Vestire, este bine să se pună pe pragul casei pâine şi sare, ca hrană pentru îngeri.

În unele zone, pentru a avea roade bogate în livezi, pomii se „ameninţau” cu toporul şi se stropeau cu ţuică.

În Bucovina, nu se pun ouă la cloşcă de Buna Vestire, pentru că se consideră că ar putea ieşi din ele pui cu două capete şi patru picioare.

Tot de Buna Vestire, gospodarii din Maramureş adună lucrurile de prisos de prin curţi şi le dau foc. Ritualul, cunoscut sub numele de Noaptea focurilor, este practicat la fiecare casă maramureşeană, el durând până după miezul nopţii sau până în zori.

CITEȘTE ȘI:

Buna Vestire sau Blagoveștenia, sărbătoare mare pentru români. Ce se dă de pomană pe 25 martie