Vulnerabilitățile macroeconomice ale României s-au accentuat după criza pandemiei și, în pofida creșterii economice puternice, deficitul bugetar rămâne mare, iar salariile majorate fără o asociere cu productivitatea muncii și fluctuațiile prețurilor ar putea avea impact negativ asupra competitivității, astfel că trebuie ”monitorizate atent”, arată un raport al Comisiei Europene.
”Vulnerabilitățile macroeconomice ale României s-au amplificat după pandemie, pe fondul unei creșteri economice foarte puternice. Relansarea economică puternică post-pandemie, ajutată de condițiile monetare și financiare facile și de linia fiscală favorabilă, au împins valoarea PIB-ului real peste 4% atât în 2021, cât și în 2022, ceea ce este peste ritmul potențial de creștere din România. Expansiunea a fost generată în principal de creșterea solidă a cererii interne – alimentată de creșterea rapidă a creditării (…) și de creșterile salariale foarte rapide, pe o piață a muncii strictă. Acest lucru a generat acumularea de vulnerabilități interne și externe. Indicele inflației a atins o medie de 12% în 2022, iar deficitul a depășit 9% din PIB, reflectând și șocul prețurilor la energie. În pofida creșterii puternice a PIB-ului și a veniturilor guvernamentale, deficitul general guvernamental a rămas peste 6,3% din PIB în 2022 (…)”, arată raportul elaborat de Comisia Europeană.
Raportul estimează că deficitul bugetar ar urma să se stabilizeze la 7% în viitorul apropiat.
”Principalul factor aflat în spatele persistenței deficitului guvernamental în următorii doi ani constă în politicile veniturilor, în special majorările semnificative de pensii și salarii în sectorul bugetar, care vor susține și cererea internă”, atrage atenția Comisia Europeană, notând că gradul de îndatorare suverană rămâne ”moderat”, întrucât România ”nu se confruntă cu dificultăți în acoperirea necesităților bugetare”.
”Recentele evoluții salariale și ale prețurilor ar putea avea impact negativ asupra competitivității costurilor și trebuie monitorizate atent. În 2021 și 2022, creșterea costurilor reale ale unităților de muncă a fost în mare pare în linie cu Uniunea Europeană, iar România nu a pierdut teren în materie de productivitate. (…) Situația s-a schimbat în 2023, când salariile nominale au crescut cu 15%, iar cele reale cu 5%, cu mult peste productivitatea muncii”, subliniază Comisia Europeană.
Foto: Profimedia
Citește și: