Germania, Franța și Polonia: „Pentru ca în Europa să fie pace, IMPERIALISMUL RUS trebuie oprit. Acest moment poate defini viitorul copiilor noștri”

Annalena Baerbock, ministrul federal pentru Afaceri Externe al Germaniei,  Stéphane Séjourné – ministrul Europei și al Afacerilor Externe al Franței – și  Radosław Sikorski, ministrul de externe al Poloniei, au transmis, într-o analiză publicată de Politico, un avertisment legat de viitorul tinerei generații, în contextul amenințării din ce în ce mai mari venite din partea Rusiei lui Vladimir Putin.

Cu ocazia sărbătoririi a 75 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice, Annalena Baerbock, Stéphane Séjourné și Radosław Sikorski sunt la unison și spun că, „în urmă cu șaptezeci și cinci de ani, tratatul fondator al NATO a fost semnat la Washington pentru a asigura securitatea teritoriului nostru, siguranța poporului nostru și păstrarea valorilor noastre comune: libertatea individuală, drepturile omului, democrația și statul de drept”.

„De atunci, NATO a devenit cea mai de succes alianță de apărare din istorie, garantând libertatea a 32 de țări membre din Europa și America de Nord. Dar, astăzi, aceste valori sunt testate mai mult ca niciodată.

De mai bine de doi ani, Rusia nu a purtat doar un război de agresiune nejustificat și ilegal împotriva Ucrainei, ci și președintele rus Vladimir Putin a clarificat, în repetate rânduri, întorcând spatele deceniilor de abordări pentru cooperare, că ambiția imperială ajunge cu mult dincolo de Ucraina – că ceea ce el atacă este ordinea de pace europeană în sine.

Prin urmare, în timp ce sărbătorim aniversarea NATO, trebuie să fim la înălțimea faptului că acest moment poate defini viitorul în care vor trăi copiii noștri.

În ultimii doi ani, Europa și America de Nord au stat unite și neclintite împotriva agresiunii ruse. Împreună, am sprijinit autoapărarea Ucrainei cu peste 200 de miliarde de euro în asistență, UE și țările sale membre furnizând aproximativ două treimi din asistența totală aprobată până acum pentru Kiev. Sprijinul nostru va continua atât timp cât este nevoie și cât de intens este necesar”, au notat Annalena Baerbock, Stéphane Séjourné și Radosław Sikorski în analiza publicată de Politico.

”Sprijinim Ucraina să ne apere libertatea și securitatea, dar investim și în forța noastră în Europa. Nu ar trebui să greșim: astăzi, Ucraina este atacată – mâine, poate fi o altă parte a Europei. Și Rusia nu își va înceta politica agresivă și imperialistă în viitorul apropiat”

Annalena Baerbock, Stéphane Séjourné și Radosław Sikorski

„Un atac împotriva unuia dintre noi este considerat un atac împotriva tuturor”

„De aceea, la cea de-a 75-a aniversare, reiterăm principiul fondator al NATO: un atac împotriva unuia dintre noi este considerat un atac împotriva tuturor”, avertizează Annalena Baerbock, Stéphane Séjourné și Radosław Sikorski. Unul pentru toți și toți pentru unul.

„Împreună, vom apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO și vom rămâne uniți împotriva oricărei viitoare agresiuni ruse.

De ani de zile, Putin a răspândit minciuni și narațiuni false pentru a-și justifica războiul. Una dintre aceste narațiuni este că NATO reprezintă o amenințare pentru Rusia. Dar opusul este adevărat: astăzi, națiunile se alătură din nou NATO pentru că se simt amenințate de Rusia. Finlanda și Suedia au avut de multă vreme o tradiție mândră de neutralitate. Cu toate acestea, în urma invaziei de către Putin a unui vecin pașnic, ei și-au exercitat dreptul suveran de a alege liber alianțe și acum ne-au întărit rândurile.

Pentru ca în Europa să fie pace, imperialismul rus trebuie oprit. Nu putem permite nicio «zonă gri», deoarece Putin le vede ca pe o invitație de a submina integritatea teritorială și suveranitatea, de a trasa linii imaginare pe hartă și, în cele din urmă, de a folosi forța militară. Invazia sa pe scară largă a Ucrainei a dovedit, de asemenea, că o politică de concesii față de Rusia, în speranța că ar putea aduce pacea sau stabilitatea înapoi pe continent, este naivă.

Acesta este motivul pentru care aliații europeni ar trebui să își asume partea echitabilă din povara colectivă a NATO și să demonstreze disponibilitatea de a-și asuma mai multă responsabilitate pentru apărarea Europei. Legătura transatlantică durabilă rămâne piatra de temelie a securității noastre, iar noi, europenii, trebuie să soluționăm unele dintre cele mai urgente neajunsuri care au devenit dureros de evidente în ultimii luni și ani: lacune de capacitate, pregătirea forțelor noastre, capacitatea de producție, logistica, standardizarea și interoperabilitate”, mai scriu cei trei oameni politici.

„Putin își bazează strategia pe calculul greșit că poate uza Ucraina și poate rezista sprijinului nostru”

SUA, continuă autorii acestei analize-manifest, și-au asumat mult timp mai multă povară decât restul Alianței. „Dar apărarea colectivă este efortul nostru colectiv. În acest sens, reafirmăm importanța unei apărări europene mai puternice și mai capabile – una care să contribuie pozitiv la securitatea globală și transatlantică și care să fie atât complementară, cât și interoperabilă cu NATO”.

„Pentru a ne asuma această responsabilitate mai mare pentru securitatea noastră comună, noi, aliații europeni, ar trebui să luăm următorii pași:

• În primul rând, cheltuirea a minimum 2% din PIB pentru apărare este o condiție prealabilă necesară și însăși fundația pe care ne construim apărarea colectivă. Cele trei țări ale noastre îndeplinesc acest obiectiv anul acesta, totuși aceste cifre pot fi doar un punct de plecare. De asemenea, trebuie să ne asigurăm că ne cheltuim fondurile strategic – mai ales, pentru dezvoltarea forțelor și capacităților de care avem nevoie pentru apărarea colectivă.
• În al doilea rând, trebuie să folosim întregul potențial industrial al continentului nostru pentru a ne îmbunătăți capacitățile militare. Industriile noastre naționale de apărare sunt cheia în acest sens. Au nevoie de contracte obligatorii pe termen lung – cu termene clare, un nivel de ambiție, angajamente financiare fixe și garanții de cumpărare de la guvernele noastre.
• În al treilea rând, trebuie să investim în tehnologiile viitoare pentru a ne menține avantajul tehnologic și pentru a reduce decalajele de capacitate. Eforturile noastre de inovare vor ajuta NATO să-și mențină avantajul tehnologic față de potențialii adversari și să-și consolideze descurajarea și apărarea.

Multe dintre aceste instrumente necesare sunt deja la dispoziția noastră — de la Fondul european de apărare la Facilitatea europeană pentru pace și Banca Europeană de Investiții. Între timp, altele sunt în curs de dezvoltare pentru a consolida baza tehnologică și industrială de apărare europeană.

Trebuie să ne bazăm pe ele și să le valorificăm întregul potențial pentru a consolida pilonul european în contribuțiile la NATO. În contextul creșterii amenințărilor și provocărilor de securitate, reiterăm angajamentul UE de a-și spori pregătirea și capacitățile generale de apărare pentru a răspunde nevoilor și ambiției sale.

La doi ani după războiul său de agresiune, Putin își bazează strategia pe calculul greșit că poate uza Ucraina și poate rezista sprijinului nostru. El își propune, de asemenea, să ne testeze unitatea și hotărârea ca aliați. Astfel, puterea, unitatea și cooperarea trebuie să ghideze răspunsul nostru.

Trebuie să ne asigurăm că agresivitatea lui Putin nu dă roade — nici acum, nici în viitor. Și, la cea de-a 75-a aniversare a NATO, suntem convinși: libertatea și securitatea pentru anii următori necesită o alianță transatlantică modernă și puternică”, încheie Annalena Baerbock, Stéphane Séjourné și Radosław Sikorski.

Citește și:

Cine este REGIZORUL alegerilor din Rusia: „I-a promis lui Putin mai mult de 80% din voturi, Țarul e încântat”

Iulia Navalnaia, după alegerile din Rusia: „Nu înseamnă NIMIC, Putin vrea să arate lumii că are un sprijin uriaș” / „Nu renunțați!”

„Operațiunea militară specială” vs. „operațiunea ELECTORALĂ specială”: „Putin a ajuns la putere în `99, nu a participat la nicio dezbatere electorală”

Alegeri în Rusia | Istoricul Kara-Murza, din închisoare: „Realegerea lui Putin, ILEGITIMĂ” / „De ce se deranjează dictaturile să organizeze alegeri?”