Joe Biden şi premierul israelian Benjamin Netanyahu au prevăzut să discute joi, 4 aprilie, la telefon, a indicat miercuri un oficial american.
Preşedintele american s-a declarat „indignat” de moartea a șapte lucrători umanitari într-o lovitură israeliană în Fâşia Gaza şi a apreciat într-un comunicat că Israelul „nu face destul” pentru a proteja voluntarii” care vin în ajutorul populaţiei civile din Gaza.
Ultima discuţie dintre cei doi lideri a avut loc pe 18 martie, într-un context deja tensionat care a continuat să se crispeze de atunci.
Statele Unite au avertizat în repetate rânduri Israelul împotriva unei ofensive terestre majore la Rafah, în sudul Fâşiei Gaza, unde şi-au găsit refugiu peste un milion de palestinieni.
Cei doi aliaţi au promis să dialogheze pe acest subiect, dar discuţiile au luat un start greşit, odată cu anularea săptămâna trecută a vizitei unei delegaţii israeliene la Washington.
De la atacul fără precedent al Hamas din 7 octombrie, Joe Biden a oferit un sprijin neclintit ofensivei lansate de Israel în micul teritoriu palestinian.
Dar democratul de 81 de ani, candidat la realegere în noiembrie, face faţă unor apeluri din ce în ce mai presante în Statele Unite pentru a răspunde la dezastrul umanitar în curs din Fâşia Gaza.
Potrivit unui sondaj Gallup publicat în urmă cu câteva zile şi realizat la începutul lui martie, 55% dintre americani dezaprobă în prezent operaţiunea militară israeliană din Fâşia Gaza, faţă de 45% în noiembrie.
Preşedintele american a refuzat până acum să impună condiţii pentru ajutorul militar acordat Israelului şi cere ca orice încetare a focului să fie legată de eliberarea ostaticilor încă deţinuţi în micul teritoriu palestinian.
Presiunea asupra lui Joe Biden a crescut şi mai mult luni după ce o lovitură israeliană a ucis şapte voluntari ai ONG-ului World Central Kitchen, în timp ce ajutorul alimentar întâmpină dificultăţi să ajungă la palestinienii din Fâşia Gaza, ameninţaţi de foamete.
Palestinienii speră la un vot al Consiliului de Securitate pe 18 aprilie cu privire la cererea lor de aderare cu drepturi depline la ONU, a afirmat miercuri ambasadorul lor la ONU, Riyad Mansour, chiar dacă succesul este puţin probabil.
„Ne exprimăm speranţa că reuniunea Consiliului de Securitate la nivel ministerial din 18 aprilie va acţiona pe această bază”, a declarat Riyad Mansour, referindu-se la o reuniune prevăzută la acea dată privind situaţia din Fâşia Gaza.
„Dorim admiterea. Este dreptul nostru natural şi legal”, a adăugat el, considerând că, având în vedere numărul de ţări care îi susţin, această aderare ar urma să fie „uşoară”.
„Toată lumea vorbeşte despre soluţia cu două state, deci care este logica în a ne împiedica să fim stat membru?”, a subliniat diplomatul palestinian, ca răspuns la posibilitatea unui veto american.
Today, the State of Palestine, and upon instructions of the Palestinian leadership, sent a letter the Secretary General requesting renewed consideration to Membership application @pmofa @antonioguterres #Palestine @UN pic.twitter.com/9plDMrhKro
— State of Palestine (@Palestine_UN) April 2, 2024
Pentru ca cererea lor să aibă succes, ar fi nevoie mai întâi de o recomandare pozitivă din partea Consiliului de Securitate (cel puţin 9 voturi pentru, fără veto al unui membru permanent), apoi de o majoritate de două treimi de voturi în Adunarea Generală.
Dar observatorii se îndoiesc că iniţativa va trece de faza Consiliului.
Statele Unite au insistat miercuri asupra faptului că ONU nu este locul pentru recunoaşterea unui stat palestinian, favorizând negocierile directe între Israel şi palestinieni.
„Sperăm că nu vor persevera, dar asta depinde de ei”, a comentat Robert Wood, ambasadorul adjunct al SUA la ONU.
În septembrie 2011, preşedintele Autorităţii Naţionale Palestiniene, Mahmoud Abbas, a lansat procedura prin care se solicita „aderarea statului Palestina la ONU” care nu a fost niciodată finalizată. Palestinienii au obţinut în cele din urmă statutul de observator în noiembrie 2012, dar încă aspiră să devină un adevărat stat membru.