Cea mai înaltă instanță europeană pentru drepturile omului a decis marți că Elveția nu face suficiente eforturi pentru a combate schimbările climatice. Este prima decizie de acest fel împotriva unui stat în această privință, iar acest precedent poate avea urmări greu de estimat.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a emis decizia sa după ce o asociație elvețiană a femeilor în vârstă preocupate de consecințele încălzirii globale a susținut că autoritățile elvețiene nu iau suficiente măsuri pentru a atenua schimbările climatice, transmite agenția AFP.
Hotărârea este obligatorie și poate influența legislația din 46 de țări europene, inclusiv Regatul Unit.
În contextul în care luna martie a înregistrat un nou record mondial de căldură, decizia Curții a fost așteptată cu nerăbdare: CEDO nu s-a pronunțase niciodată până acum cu privire la responsabilitatea statelor de a lua măsuri împotriva schimbărilor climatice.
Însă președintele CEDO, irlandeza Siofra O’Leary, a emis trei concluzii diferite pe aceeași temă. În timp ce Elveția a fost condamnată, alte două cereri au fost respinse: cea a unui fost primar ecologist al unei municipalități de coastă din nordul Franței împotriva statului și, mai ales, cererea de mare amploare a unui tânăr portughez împotriva a 32 de state.
CEDO a trebuit să decidă dacă statele în cauză au încălcat Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în special „dreptul la viață” (articolul 2) și „dreptul la respectarea vieții private și de familie” (articolul 8), prin faptul că nu au făcut suficient pentru a combate încălzirea globală.
Prima cauză a fost intentată de „Aînées pour la protection du climat” (2.500 de femei elvețiene în vârstă de 73 de ani în medie) și de patru dintre membrele sale, care au depus, de asemenea, cereri individuale, care au fost respinse.
Petiția asociației denunța „eșecul autorităților elvețiene de a atenua efectele schimbărilor climatice”, care au un impact negativ asupra condițiilor de viață și a sănătății.
Poziția Curții „ar putea marca un punct de cotitură în lupta pentru un viitor” sustenabil, a declarat Gerry Liston, avocat al ONG-ului Global Legal Action Network (GLAN). „O victorie în oricare dintre cele trei cazuri ar fi cea mai importantă evoluție juridică privind schimbările climatice pentru Europa de la semnarea Acordului de la Paris în 2015”.
Atunci, semnatarii s-au angajat să limiteze încălzirea globală la „mult sub” 2 grade față de perioada preindustrială (1850-1900) și la 1,5 grade dacă este posibil.
Cu un nou record de temperatură în luna martie, ultimele 12 luni au fost cele mai calde înregistrate vreodată la nivel mondial, cu 1,58 grade mai cald decât clima planetei în secolul al XIX-lea, a anunțat marți observatorul european Copernicus.