Statisticile europene ne contrazic serios atunci când ne credem cei mai deștepți din lume și vorbim despre o „România educată”. EUROSTAT este Oficiul pentru Statistică al Uniunii Europene. Este responsabil cu publicarea de statistici și indicatori de înaltă calitate pentru efectuarea de evaluări comparative la nivel de țări și regiuni. Rezultatele acestuia, despre nivelul de educație al fiecărui stat membru, arată că românii sunt educați și nu prea.
Nivelurile de educație ale unei țări sunt denumite de către EUROSTAT ca fiind de trei categorii: scăzute (mai puțin decât liceul), mediu (liceu) sau înalt (studii universitare și post universitare). Studiile realizate la nivelul anului 2022 arată că 31,8% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 25-74 de ani din UE aveau un nivel de studii superioare, variind de la 17,4% în România la 49,8% în Irlanda. Țările nordice și baltice au mai mulți absolvenți decât media UE. Suedia și Norvegia au peste 45% din populație formată din absolvenți de învățământ terțiar, ceea ce le clasează pe locul al treilea și al patrulea din top. De asemenea, un procent de 44% din populația letonă are o diplomă de studii superioare. Alte țări nordice și baltice au avut, de asemenea, cote mai mari decât media UE la absolvenții de studii superioare. În Marea Britanie, 43,5% din cei aflați între 25 și 74 de ani avea studii superioare, ceea ce era peste țările „Big Four” ale UE. La rândul ei, Franța (38,2%) a avut cea mai mare pondere printre aceștia, urmată de Spania (38%). România este depășită doar de Italia la capitolul cea mai mică pondere a absolvenților de studii superioare, cu 18,5%. Această cifră se situează sub media UE, care a fost înregistrată în Germania (31,5 la sută).
Se poate spune, potrivit acestor statistici că, educația terțiară crește invers proporțional cu vârsta. Astfel, 42% din persoanele cu vârste între 25-34 de ani, din țările U.E, are o diplomă de studii superioare. În România, procentul la nivelul anului 2022 este de 24,7%, ca fiind cel mai mic din uniune, situându-ne chiar pe ultimul loc din clasament.
Femeile din această categorie de vârstă înregistrează o proporție mai mare de studii superioare decât bărbații. Media anului 2022 este de 47,6 % pentru femei, în timp ce pentru bărbați a fost de 36,5 %. Practic, procentul de de 24,7% pe care l-a înregistrat România și care a situat-o pe ultimul loc în Europa a fost ridicat datorită femeilor. Datele arată că româncele absolvente de educație terțiară întruneau un procent de 28, 4%, în timp ce bărbații români, doar 21,2%. Trendul este unul ascendent, la nivel de U.E, în ceea ce privește populația cu studii superioare, la persoanele cu vârste între 25-74 de ani. De la nivelul anului 2004 și până în 2022, nivelul de educație al populației a crescut de la 19,1% la 31,8%.
De asemenea, procesul de învățare, în rândul adulților, ne situează tot pe locul 30 din 36 de țări, cu un procent de 5,4 %, față de 36,2% înregistrat de Suedia, care se află pe primul loc, și de 1,7%, al Bulgariei, de pe ultimul loc. Aici sunt incluse activitățile de învățare cu scop, fie că sunt formale, non-formale sau informale. Scopul este de a îmbunătăți cunoștințele, abilitățile și competențele participanților.
Citește și:
Klaus Iohannis: România traversează un amplu proces de REFORMĂ a sistemului educațional