Le Monde: Criza agricolă din Europa, care afectează inclusiv ROMÂNIA, este rezultatul globalizării /Admiterea Ucrainei în UE ar îngreuna situația

Criza agricolă din Europa este efectul globalizării care și-a atins limitele, fiind afectate deja numeroase țări, inclusiv România, iar eventuala admitere a Ucrainei în Uniunea Europeană va îngreuna situația, afirmă economiștii Thierry Pouch și Aurélie Trouvé, într-un editorial publicat în cotidianul Le Monde.

Cei doi experți observă contradicția între ambițiile ecologice în materie de agricultură și modelul piețelor agricole globalizate.

”Mobilizarea fermierilor, care tocmai s-a terminat – în mod clar doar provizoriu -, nu poate fi considerată o simplă revoltă țărănească. Afectând mai multe țări din cadrul Uniunii Europene, criza evidențiază clar încheierea unui model agricol moștenit din anii 1960. Originea provine dintr-o dinamică structurală și dintr-o contradicție profundă, care s-a accentuat din anii 2000, între viitorul agriculturii și globalizarea comerțului cu produse agricole în virtutea acordurilor de comerț internațional”, argumentează Thierry Pouch și Aurélie Trouvé.

”Pe de o parte, perspectiva agroecologică răspunde așteptărilor sociale mari, imperativelor de eliminare a poluării și protejării biodiversității și mediului natural. Pactul Verde european vizează reducerea utilizării îngrășământului și pesticidelor, precum și intensificarea agriculturii biologice. Pe de altă parte, globalizarea generează tensiuni concurențiale și forțează agricultorii să scadă costurile de producție, pe care normele ecologice și sanitare mai ambițioase le majorează. Iar țările terțe nu aplică aceste norme”, observă experții.

Lansată prin Acordurile semnate la Marrakesh în 1994, deschiderea comercială a agriculturii, solicitată în acel moment de Statele Unite, a adus treptat producătorii agricoli într-o concurență devastatoare. Succesiunea acordurilor de liber-schimb și războiul din Ucraina au reprezentat o nouă etapă. Miza acordurilor ar fi reducerea dependențelor Europei. Din 2022 a fost deschisă piața comunitară comerțului agricol din Ucraina, ceea ce a destabilizat țările UE.

”Spre exemplu, importurile de zahăr au trecut de la 21.000 de tone, înaintea războiului, la peste 400.000 de tone în 2023, astfel că Ucraina a devenit al doilea exportator în UE, după Brazilia. Iar miza se va dubla în perspectiva aderării Ucrainei la UE. Nu trebuie uitat faptul că epicentrul crizei agricole este, din 2023, în Polonia, Ungaria și în România, din cauza repercusiunilor tranzitului cerealelor ucrainene, facilitat de UE în numele ajutorului acordat Kievului”, subliniază experții.

Prin reducerea reglementărilor în relația cu națiuni terțe, Franța și celelalte țări europene au optat pentru o direcție opusă celei a Rusiei, care a aplicat o strategie de suveranitate alimentară.

”Geo-economia sistemelor agricole s-a reconfigurat din anul 2000, fără ca UE să conștientizeze în mod real acest lucru”, subliniază autorii, notând că Moscova dezvoltă relațiile comerciale cu națiuni precum Brazilia, așa cum procedează și celelalte state din cadrul grupului emergent BRICS – India, China și Africa de Sud.

Criza agricolă este generată de ”un șoc al națiunilor”

”Criza agricolă din Europa poate fi interpretată prin prisma unui șoc al națiunilor, fiind o expresie a globalizării care și-a atins limitele. (…) Din aceste motive, crizele agricole vor reizbucni mai devreme sau mai târziu, în contextul în care răspunsurile guvernelor și ale Comisiei Europene nu au permis agriculturii nici să iasă din contradicția între tranziția agro-ecologică și dereglementarea piețelor, nici să opună rezistență șocului generat de reorganizarea geopolitică”, concluzionează Thierry Pouch, economist-șef la Camera Agricolă din Franța, și deputata Aurélie Trouvé, profesor la Institutul AgroParisTech.

Foto: Profimedia

Citește și:

Iranul avertizează Statele Unite să evite apărarea Israelului, amenințând cu ATACAREA trupelor americane