Procurorii din dosarul lui Traian Berbeceanu au fost achitați definitiv și se pot întoarce pe post, cu salarii retroactive. Cum motivează ICCJ

Procurorii și ofițerii de poliție din structurile Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) Alba și ale Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate (BCCO) Alba-Iulia care au fost implicați in instrumentarea dosarului fostului șel al BCCO Alba Iulia, Traian Berbeceanu, au fost achitați definitiv, luni, de Înalta Curte de Casație și Justiție, după un deceniu de când această cauză, care a stârnit proteste publice, a ajuns pe rolul instanțelor.

Completul de cinci judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție a admis apelurile fostului șef al DIICOT Alba, Ioan Mureşan, ofițerului de poliție Alin Mirel Muntean, fostului procuror DIICOT Nicolaie Ioan Cean şi al lui Gheorghe Rusu, împotriva sentinţei ICCJ din 30 iunie 2016 și a dispus achitarea tuturor.

În urmă cu opt ani, Mureșan a primit o pedeapsă de 7 ani de închisoare, Alin Muntean a fost condamnat la 4 ani, iar Nicolae Cean, la 2 ani de închisoare.

„Represiune nedreaptă și fals intelectual”

Potrivit deciziei definitive a celor cinci judecători din complet, dispusă în 22 aprilie, fostul șef al DIICOT Alba Ioan Mureşan a fost achitat, cu decizie în unanimitate, pentru infracţiunea de abuz în serviciu și, cu decizie în majoritate, pentru acuzațiile de represiune nedreaptă și fals intelectual.

Astfel, Ioan Mureșan, poate reveni în cadrul DIICOT Alba Iulia și va primi salarii restante de cel puțin un milion de euro, el fiind suspendat din funcția de procuror din momentul trimiterii în judecată, în 2014, conform surselor judiciare.

Ofițerul de poliție Alin Mirel Muntean a fost achitat pentru complicitate la represiune nedreaptă și fals intelectual.

Fostul procuror DIICOT Nicolaie Ioan Cean a fost achitat pentru complicitate la represiune nedreaptă.

În cazul lui Gheorghe Rusu, care fusese acuzat că l-ar fi mituit pe Traian Berbeceanu, instanța a dispus încetarea procesului penal pentru evaziune fiscală, „ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale”.

Totodată, judecătorii ICCJ au dispus, în unanimitate, schimbarea temeiului soluției de achitare în cazul lui Traian Berbeceanu și Gheorghe Rusu, pentru infracţiunea de sprijinire a unui grup infracţional organizat.

Judecătorii au lăsat nesoluţionată acţiunea civilă formulată de Traian Berbeceanu, ceea ce îi permite fostului șef al BCCO Alba Iulia să atace, în civil, decizia ÎCCJ, după ce primește motivarea, în termen de șase luni de la comunicare.

„Înlătură din dispozitivul hotărârii atacate menţiunea privind obligarea inculpaţilor Mureşan Ioan, Muntean Alin Mirel şi Cean Nicolaie Ioan la plata sumelor de 97.632 lei, cu titlu de daune materiale reprezentând diferenţe salariale şi 100.000 euro, cu titlu de daune morale, în solidar, către partea civilă Berbeceanu Traian.

Înlătură din dispozitivul hotărârii atacate menţiunea privind obligarea inculpaţilor Mureşan Ioan, Muntean Alin Mirel şi Cean Nicolaie Ioan la plata, în solidar, către partea civilă Berbeceanu Traian, a sumelor de 37.206 lei, reprezentând cheltuieli judiciare ocazionate de judecată, respectiv de 15.759 lei, reprezentând cheltuieli judiciare la urmărirea penală”, se mai arată în decizia definitivă a ICCJ.

Instanța a respins, ca nefondat, apelul declarat de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, ca parte civilă în dosar, împotriva hotărârii din 2016.

Devenit celebru după destructurarea unor rețele infracționale, „Catani de România” a fost desemnat prefect al Capitalei, în 2020, și este în prezent, din 2021, este administrator public al municipiului Deva. El s-a înscris în Partidul Național Liberal (PNL) după ce s-a pensionat, în 2018, și a fost și șef de cabinet al fostului ministru de Interne Marcel Vela.

Traseul „lotului” Berbeceanu

Prin decizia din 30 iunie 2016 a instanței supreme, Traian Berbeceanu fusese achitat, fiind găsit nevinovat pentru faptele luare de mită, sprijinire grup infracțional organizat, spălare de bani, fals în declarații, fals sub semnătură privată, complicitate la delapidare, fapte de care l-au acuzat procurorii DIICOT în 2013.

Dosarele DNA și DIICOT au fost conexate de judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție la începutul anului 2015.

În dosarul trimis în judecată de DIICOT, Traian Berbeceanu a fost acuzat că din funcția de șef al BCCO Alba ar fi luat mită o mașină în valoare de 20.000 de euro, de la două persoane cercetate, pentru a le da informații din dosare sau despre percheziții făcute la aceștia.

Potrivit DIICOT, în 2011, în calitate de ofițer de poliție judiciară cu gradul profesional de comisar șef și având funcția de șef al Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate (BCCO) Alba Iulia, pe fondul sprijinirii grupului infracțional organizat din care făceau parte Gheorghe Rusu, Dorin Eugen Ioan Cupețiu și alte persoane, a primit un autoturism marca Volkswagen Passat. Mașina, în valoare de aproximativ 20.000 de euro, a fost primită de la soții Gheorghe și Anca Rusu, iar Berbeceanu urma să le furnizeze celor doi date și informații privitoare la cercetarea acestora, a firmei SC Uranus Junior 2003 SRL, a altor persoane din aceeași grupare criminală în cauze penale sau în legătură cu dispunerea efectuării unor percheziții domiciliare ori a altor măsuri procesuale.

Pentru disimularea adevăratei naturi a circulației mașinii, s-a creat aparența transmiterii către Traian Berbeceanu a autoturismului, în baza unei convenții oneroase translative de proprietate, deși, în realitate, autoturismul i-a fost oferit de cei doi soți. Astfel, ei au falsificat un contract de vânzare-cumpărare pentru a crea aparența unei vânzări a mașinii, motiv pentru care fostul șef al BCCO Alba Iulia este acuzat și de fals în înscrisuri sub semnătură privată. În plus, Berbeceanu nu a trecut nici în declarația de avere faptul că deține această mașină, motiv pentru care este judecat și pentru fals în declarații.

„În perioada mai – octombrie 2012, având calitatea de ofițer de poliție judiciară și funcția de șef al Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Alba, a divulgat inculpatului Cupețiu Dorin Eugen Ioan, prin intermediul inculpatului Rusu Gheorghe, împrejurarea că în data de 10 mai 2012 se vor efectua percheziții (în dosarul nr.71/D/P/2011 instrumentat la nivelul DIICOT – Serviciul Teritorial Alba-Iulia) la domiciliile inculpaților Cupețiu Dorin Eugen Ioan, Balint Dan, Udrea Călin și Șionei Dorin. Din probele administrate a rezultat că, ulterior, inculpatul Berbeceanu Traian, în mod direct și personal, a divulgat inculpatului Cupețiu Dorin Eugen Ioan faptul că se vor efectua în același dosar percheziții la domiciliul inculpatului Cupețiu Dorin Eugen Ioan în data de 08 octombrie 2012, precum și alte date confidențiale privind obiectul și existența acestui dosar penal”, conform DIICOT.

În cadrul aceluiași dosar au mai fost trimise în judecată alte patru persoane, între care cei doi soți care i-au dat mașina în valoare de 20.000 de euro, precum și firma administrată de soții Gheorghe și Anca Rus.

Trimiși în judecată de DNA

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție i-au trimis în judecată, în 16 iulie 2014, sub control judiciar, pe Ioan Mureșan, procuror șef al DIICOT Alba la data faptelor, pentru abuz în serviciu, represiune nedreaptă și fals intelectual, pe Nicolaie Ioan Cean, fost procuror DIICOT în perioada 7 decembrie 2009 – 15 august 2013, în prezent pensionat, pentru complicitate la abuz în serviciu asimilat infracțiunilor de corupție, și pe Alin Mirel Muntea, ofițer de poliție judiciară în cadrul BCCO Alba la data faptelor, pentru abuz în serviciu, fals intelectual și complicitate la infracțiunea de represiune nedreaptă.

Fostul șef al DIICOT Alba, Ioan Mureșan, și cei doi presupuși complici ai săi ar fi fabricat dosarul lui Traian Berbeceanu încercând să îl reducă la tăcere pe fostul șef al BCCO Alba și să obțină de la acesta materiale despre care credeau că i-ar fi putut incrimina, potrivit DNA.

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) arătau, în rechizitoriul prin care i-au trimis în judecată pe fostul șef al DIICOT Alba, Ioan Mureșan, fostul procuror Nicolaie Cean și ofițerul Alin Muntean, că „actele de urmărire penală efectuate în prezenta cauză au relevat existența unei activități infracționale extrem de elaborate a inculpaților, subtil și atent construită, prin folosirea cu rea-credință a funcției și a instrumentelor procedurale, rezultatul final constând în colectarea unui material probator cu aparență de legalitate și temeinicie, folosit pentru punerea sub inculpare și reținerea părții vătămate Traian Berbeceanu, scopul principal decelat în anchetă fiind cel al înlăturării acestuia din funcția deținută și al intrării în posesia materialelor compromițătoare pentru oamenii legii, pe care cel vizat le-ar fi deținut”.

Potrivit actului de sesizare a instanței, Traian Berbeceanu – care devenise tot mai vocal și mai determinat în a aduce la cunoștința organelor de anchetă împrejurările cu potențial incriminator la adresa celor trei, constatate pe parcursul activității în calitate de șef al Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate (BCCO) Alba Iulia și care efectua anchete care vizau oameni de afaceri aflați în legătură cu aceștia – a determinat din partea acestora „o reacție de apărare, generată de panică și concretizată în efectuarea unor demersuri infracționale care au urmărit «reducerea la tăcere» a ofițerului de poliție”.

„Așa cum în situația în care o persoană cercetată penal care află despre această împrejurare încearcă, înainte de toate, să șteargă urmele infracțiunii sau să își construiască o apărare viabilă, tot astfel, cei trei au ales ca manieră de apărare față de o posibilă anchetă penală neutralizarea inițiatorului, a persoanei care putea furniza elemente de natură a-i incrimina”, se mai arata în rechizitoriul transmis judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Procurorii susțineau că cei trei au ales să acționeze astfel din două motive, unul fiind acela că natura funcției deținute – de procuror, respectiv ofițer de poliție – le-a permis construirea unei cauze penale împotriva lui Berbeceanu. Al doilea motiv a fost acela că doar prin intrarea în posesia materialelor incriminatoare pe care Berbeceanu pretindea că le deține ori prin examinarea conținutului acestora ar fi avut un control real asupra propriei lor situații juridice.

„Astfel, chiar dacă inculpații și-ar fi formulat diverse apărări, în înțelegere cu alte persoane, ale căror interese se presupune că le-ar fi favorizat în schimbul unor sume de bani, chiar dacă s-ar fi preconstituit înscrisuri care să denatureze anumite împrejurări, chiar dacă s-ar fi identificat varii modalități de apărare, cei trei nu ar fi avut certitudini cu privire la un eventual curs favorabil al unei potențiale cauze penale, în lipsa cunoașterii datelor compromițătoare pretins deținute de Traian Berbeceanu, date la care nu puteau avea acces decât în urma efectuării unor percheziții”, se mai arata în documentul citat.

În acest sens, susțineau anchetatorii, Ioan Mureșan, în calitate de procuror șef al Serviciului teritorial Alba Iulia al DIICOT, ajutat de Alin Mirel Muntean și cu concursul lui Ion Nicolaie Cean, „a conceput un plan cu vădite conotații infracționale, în care a fost angrenat și martorul Daniel Costel Chirilă, cu privire la care nu au rezultat suficiente indicii care să ateste cunoașterea completă a activității infracționale, „acesta fiind mai degrabă îndrumat pe anumite piste la solicitarea lui Mureșan, cu larga participare a inculpatului Muntean”.

Citiți și:

Polițiști BCCO s-au fotografiat în fața sediului IPJ Alba în tricouri cu imaginea lui Berbeceanu

Motivarea arestării lui Berbeceanu: E un pericol social evident, poate zădărnici urmărirea penală

Berbeceanu, primit cu aplauze de colegi la Curtea de Apel, unde se judecă propunerea de arestare