Radu Mazăre, fostul primar al Constanței, execută, din 2019, o pedeapsă de nouă ani de închisoare, în urma contopirii a două pedepse, una primită în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri şi alta în celebrul dosar Polaris.
Radu Mazăre este în penitenciar din mai 2019, când a fost prins și extrădat din Madagascar, unde a ajung după ce a fugit din România, în decembrie 2017.
După cinci ani petrecuți în spatele gratiilor, Radu Mazăre a cerut în instanță, în luna aprilie a acestui an, să fie eliberat condiționat. Magistrații de la Judecătoria Sectorului 4 al Capitalei i-au respins însă cererea.
Gândul prezintă, în exclusivitate, extrase din motivarea instanței, judecătorii considerând că argumentele aduse de Radu Mazăre în sprijinul cerererii sale de eliberare condiționată nu au fost convingătoare.
Fostul primar al Constanței a executat deja două treimi din pedeapsa de 9 ani de închisoare și, potrivit, legii, are dreptul să ceară eliberarea condiționată. Numai că această fracție executată din pedeapsă nu este singurul criteriu în funcție de care un deținut poate fi eliberat condiționat.
Articolul 100 din Codul Penal precizează toate condițiile care trebuie întrunite atunci când un deținut solicită eliberarea condiționată, iar cele mai importante sunt următoarele:
Potrivit motivării instanței de judecată, din care Gândul prezintă extrase în exclusivitate, Radu Mazăre a spus în fața instanței că „și-a îndeplinit obiectivele stabilite în Planul individualizat de evaluare și intervenție educativă, a fost recompensat, nu a fost sancționat disciplinar, a participat la programe educaționale și sociale, a desfășurat activități de deservire a unității”.
„… a participat constant la activități cultural-educative de instruire, la numeroase cursuri, la activități de grup religioase sau liturgice, desfășurate de către preotul ortodox, cercuri de lectură, consiliere, cursuri de adaptare pentru viața instituționalizată, programe și activități de asistență socială, program de pregătire pentru liberare.
… a solicitat în mod constant să participe la activități lucrative în toată perioada de încarcerare”, se arată în motivarea instanței de la Judecătoria Sectorului 4.
Radu Mazăre a mai arătat că există „suficiente dovezi că s-a îndreptat, iar faptele comise constituie un aspect izolat din viața sa”. A mai spus în fața instanței că „este integrat în viața de familie, beneficiind de sprijinul mediului de suport al familei extinse prin vizite, convorbiri telefonice”, toate acestea fiind, din punctul său de vedere, „premise ale faptului că scopul pedepsei a fost atins”.
Comisia de eliberare condiționată a penitenciarului a decis, la începutul lunii aprilie 2024, amânarea cu 9 luni a cererii de eliberare condiționată formulate de Radu Mazăre, pe motiv că acesta „nu a executat un timp suficient pentru atingerea scopului pedepsei, în raport de multiplele acte materiale săvârșite ce demonstrează perseverența infracțională”.
Înainte de a ajunge în fața instanței, fostul primar al Constanței a apărut pentru prima oară în fața Comisiei pentru liberare condiționată a penitenciarului în care execută pedeapsa, care a constatat că și-a îndeplinit fracția de pedeapsă, una dintre condițiile necesare pentru a putea cere să fie lăsat în libertate.
Instanța a arătat însă că legea prevede că „liberarea condiționată are un caracter facultativ, nu reprezintă un drept”.
„Simpla trecere a timpului în penitenciar nu poate duce, în niciun caz, prin ea însăși, la dispunerea liberării condiționate. (…) În cazul în care nu există aparența unei reeducări, instanța nu este obligată la eliberarea condiționată a condamnatului, în măsura în care acesta nu face dovada unor eforturi temeinice de îndreptare.
… odată aflat în libertate, ar prezenta un potențial pericol pentru societate înainte de executarea integrală a pedepsei”, potrivit motivării instanței, din care Gândul prezintă extrase în exclusivitate.
Magistrații de la Judecătoria Sectorului 4 au constatat, de altfel, că deținutul Radu Mazăre a participat la activități diverse în penitenciar, numai că o parte dintre acestea au fost „finalizate fără credite”.
„Aprecierea instanței este că acesta (n.red. – Radu Mazăre) trebuia și putea să dea dovadă de mai multă stăruință în muncă. (…) Raportat la durata totală a pedepsei aplicate, petentul trebuie să facă dovada unor eforturi temeinice, constante și susținute de reintegrare socială, prin obținererea în continuare de recompense, participare activă la muncă și la programele penitenciarului pe o perioadă suficientă pentru formarea convingerii că acesta s-a îndreptat și poate fi reintegrat în societate, astfel încât să fie eliminat orice risc asupra comiterii unor noi infracțiuni.
Raportat la faptul că petentul se află la prima analiză și la restul considerabil rămas de executat, pedeapsa expirând la termen în data de 14.12.2027, instanța apreciază că la acest moment nu se justifică un act de clemență, neavând convingerea că acesta poate fi reintegrat social și că prezintă suficiente garanții că nu va continua să săvârșească infracțiuni.
Extras din motivarea instanței de judecată
”În baza art. 587 alin. (2) C.proc.pen. raportat la art. 59 C.pen. din 1969 cu aplicarea art. 5 alin. (1) C.pen. respinge cererea de liberare condiţionată formulată de petentul-condamnat MAZĂRE RADU ȘTEFAN, în prezent deţinut în Penitenciarul București-Jilava, ca neîntemeiată.
În temeiul art. 587 alin. (2) din C.proc.pen., fixează termen de reiterare de 9 luni, care va curge de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe, după expirarea căruia propunerea sau cererea va putea fi reînnoită”, au decis magistrații de la Judecătoria Sectorului 4, potrivit motivării din care Gândul a prezentat extrase în exclusivitate.
CITEȘTE ȘI:
INSTANȚA A DECIS contopirea pedepselor primite de Radu Mazăre. Câți ani va sta la închisoare