Alegeri EUROPARLAMENTARE 2024. Cele mai ciudate formațiuni înscrise în cursă – Partidul Puiului Diabolic și Milenialii

Startul campaniei pentru alegerile europarlamentare s-a dat vineri, 10 mai 2024, la ora 00:00, iar punctul terminus va fi pe 8 iunie, la 07:00. Partidele consacrate se luptă din răsputeri pentru a câştiga votul alegătorilor, dar sunt și formațiuni care nu par a lua atât de în serios scrutinul electoral. De fapt, după cum relatează Euronews, partide cu tot felul de nume ciudate s-au înscris în cursă doar ca să ofere o notă amuzantă votului din 9 iunie.

Europenii ies la urne ca să-i aleagă pe cei 720 de europarlamentari ce vor determina cursul legislaţiei UE în următorii cinci ani.

Partidul Puiului Diabolic

Să mai spunem și că 2024 este primul an în care toate alegerile au loc în intervalul acestor 12 luni.

Pentru alegerile europarlamentare, votanții pot privi și spre opțiuni …cel puțin bizare.

Astfel, în Franța participă în alegeri partidul Europa Democratică Esperanto. Nu are doctrină, nici foarte mulți adepți, dar țelul îi este binecunoscut – să adauge esperanto, o limbă artificială, inventată în 1887, pe lista celor 24 de limbi oficiale care sunt recunoscute la nivelul întregului blocul comunitar.

„Organismele UE funcţionează aproape exclusiv în limba engleză, dar populaţia europeană se simte izolată de liderii săi”, se arată în documentele de pe site-ul partidului.

În 2019, „Esperanto” a luat 0,08% din voturi, ceea ce înseamnă că 18.587 de membri ai electoratului francez au crezut în mesajul acestui partid.

Altfel, la nivelul Hexagonului mai regăsim și formațiuni care militează pentru ieșirea Franței din UE sau care cer instalarea comunismului.

De departe, cel mai „cool” partid vine din Suedia. Ond Kyckling Partiet s-ar traduce prin „Partidul Puiului Diabolic” și este unul dintre cele 114 grupuri politice intrate în cursa pentru cele 21 de locuri oferite țării scandinave la aceste alegeri europarlamentare.

„Iniţial, găina malefică a fost un fel de glumă internă. Nu mai ştiu exact de ce, dar aşa a evoluat și a rămas numele partidului”, a spus pentru Euronews Svante Strokirk, fondatorul Partidului Puiului Diabolic.

În alegerile interne din Suedia, formațiunea a luat 39 de voturi. Acum, la „europarlamentare”, target-ul a fost ridicat la 100 de voturi.

Există și Partidul Milenialilor

De fapt, un astfel de grup politic nu avea cum să lipsească, dacă stăm bine să ne gândim! Însă, Partidul Milenialilor insistă că nu-și propune să reprezinte generaţia de alegători născuţi la începutul mileniului trecut, ci pe cei care speră să atingă în următorul mileniu – anul 3000!

Partidul Milenialilor vine din Germania și concurează cu forțe puternice, precum creştin-democraţii şi social-democraţii. Iar din această țară vine și Partei für schulmedizinische Verjüngungsforschung („Partidul pentru cercetarea medicală convenţională de întinerire”), care insistă că va investi 40 de miliarde de euro pe an (din fonduri europene) pentru a oferi „o viaţă sănătoasă nelimitată pentru toată lumea”.

Partidul Câinelui cu două cozi, din Ungaria

Dacă Italia se laudă că „Mişcarea Cinci Stele” a fost fondată de un umorist (Beppe Grillo), Ungaria vine tare din urmă cu formațiunea „Partidul Câinelui cu două cozi”, înfiinţată la Szeged.

Scopul acestui partid este unul singur, declarat public și asumat de liderii săi: ironizarea politicii tradiţionale prin intermediul unor cascadorii artistice.

Marietta Le, candidatul principal al „Partidul Câinelui cu două cozi”, a declarat pentru Euronews: „Atragem atenţia asupra problemelor din viaţa publică şi din politică prin gândirea pe termen lung, bazată pe comunitate. Nu avem nevoie de Mesia, avem nevoie de mii de oameni care să răscolescă rahatul cu lopata pentru a face din această ţară un loc mai bun. Suntem un partid amuzant, dar celelalte partide sunt nişte glume”.

Și mai avem și Partidul „Nu ne votați!”. Simplu, nu-i așa?! Nu-ți place actuala clasă politică? „Nu ne votați!” este mesajul pe care îl cauți și îl poți transmite, spun cehii.

Reguli în campania electorală pentru alegerile europarlamentare

În campania electorală, candidaţii şi partidele care i-au propus vor fi nevoiți să respecte reguli stricte. Dimensiunea maximă admisă a bannerelor va fi aproximativ cât o coală A3 și vor putea fi amplasate doar în locuri speciale de afișaj electoral, stabilite de primărie.

De asemenea, va fi interzisă folosirea pe afișe a unei succesiuni de culori care să reproducă drapelul României.

„Potrivit reglementărilor în vigoare, în campania electorală este interzisă folosirea mesajelor sau sloganurilor cu caracter discriminatoriu sau a mesajelor de incitare la ură și intoleranță, precum și a oricăror forme, mijloace, acte sau acțiuni de defăimare și învrăjbire religioasă sau etnică. Biroul Electoral Central recomandă, cu fermitate, competitorilor electorali să respecte regulile generale privind desfășurarea campaniei electorale, să aibă un discurs echilibrat, onest și constructiv și să evite denaturarea sau manipularea informațiilor pentru a preveni răspândirea știrilor false, a acțiunilor de dezinformare și a oricăror derapaje de natură să afecteze buna desfășurare a procesului electoral”, arată Biroul Electoral Central.

Pe 9 iunie 2024, la ora 07:00, va începe procesul de votare, pentru ambele scrutinuri, și se va încheia în aceeași zi, la ora 22:00. Alegătorii care la ora 22:00 se află la sediul secției de votare, precum și cei care se află la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în localul de vot pot vota până cel mult la ora 23:59.

România are 33 de eurodeputați

După numărarea voturilor și soluţionarea eventualelor sesizări sau contestații, rezultatele alegerilor alegerile pentru autoritățile administrației publice locale și pentru membrii din România în Parlamentul European, din anul 2024, vor fi validate și publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Cei 33 de eurodeputați români sunt aleși prin vot universal direct de către toți cetățenii UE înregistrați pe listele electorale și având vârsta de peste 18 ani. Scrutinul se desfășoară într-o singură circumscripție electorală pe baza reprezentării proporționale, ceea ce înseamnă că numărul de deputați aleși de la fiecare partid politic depinde de numărul de voturi obținut de partid.

România folosește un sistem de liste închise, care nu permite modificarea numărului de ordine a candidaților pe listă. Locurile în Parlamentul European (P.E.) sunt alocate partidelor care obțin cel puțin 5% din voturile valabil exprimate prin metoda d’Hondt.

CITEȘTE ȘI:

O lună până la alegerile EUROPARLAMENTARE 2024. Ce, când, cum și unde votăm pentru reprezentanții din Parlamentul European

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2024. Cum arată ordinea pe buletinele de vot

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2024/ Pe buletinele de vot sunt înscrise 12 alianțe și partide și 4 candidați

Care este miza alegerilor europarlamentare din 9 iunie, așa cum e simțită din cabinetele eurodeputaților Rovana Plumb, Dragoș Pîslaru și Corina Crețu