Cutremurele mici din Vrancea, PERICOL sau semn bun? Mircea Radulian: „Singurul mod în care am putea să avem semnale”

Profesorul doctor Mircea Radulian, cercetător științific la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), a vorbit, într-un interviu pentru Gândul, despre valul de cutremure din ultima perioadă, în zona Vrancea, cunoscută cu activitate seismică. Mircea Radulian spune că aceste seisme din zona Vrancea nu trebuie să ne îngrijoreze, deoarece, paradoxal, ele arată că lucrurile se desfășoară în parametrii normali, fără posibile anomalii, care ar putea să prevestească un cutremur de magnitudine mare.

Specialistul în seismologie recunoaște însă că aceste anomalii nu dau mereu verdictul corect al realității din teren, mărturisind că, la ora actuală, nu există un model standard care să detecteze cu exactitate problemele dintr-o anumită zonă seismică.

• Luni 27 mai au avut loc trei seisme, două cu magnitudine 3,5 și unu de 2,8, după ce zilele trecute a existat un alt val de cutremure în zona Vrancea.
• De la începutul lunii mai, în România s-au produs 34 de cutremure, cu magnitudini între 2,1 şi 4,1.
• Cel mai puternic cutremur produs în 2024 a fost pe 15 ianuarie, cu magnitudine 4,3, în zona seismică Vrancea, la adâncimea de 74 de kilometri.
• Anul trecut, cea mai puternică mişcare tectonică, de 5,7, a avut loc în 14 februarie, în judeţul Gorj, la o adâncime de 6,3 kilometri.

„Este o eliberare permanentă, absolut normală pentru Vrancea”

Prof. dr. Mircea Radulian a precizat că tocmai existența acestor cutremure reprezintă un motiv de liniște pentru cercetători, dar și pentru întreaga populație, îngrijorată că ar putea urma un cutremur de magnitudine mare.

Cercetătorul științific de la Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului a precizat că două săptămâni fără cutremure în zona Vrancea poate stârni îngrijorare și poate ridica semne de întrebare, fiind o zonă care ne-a obișnuit cu o activitate seismică intensă.

„Se știe că zona Vrancea este una activă. Eu aș caracteriza, apropo de ce s-a întâmplat în ultimul timp, în ultimele zile, printr-o activitate foarte normală. Ăsta e cuvântul la care mă gândesc eu. În sensul că, pentru Vrancea, faptul că apar aceste cutremure, din când în când, nu reprezintă nimic deosebit.

Chiar aș putea spune, dacă vreți, că ni le dorim, într-un fel. De ce spun asta? Faptul că este un regim relativ normal de activitate cu aceste cutremure mici și moderate, ne asigură pe noi, cumva, că totuși suntem într-o perioadă relativ normală.

Este ca un organism, atunci când îți iei pulsul și tensiunea și vezi că ele sunt normale. Dacă scade mult sau crește mult, atunci începi  să te gândești ce se întâmplă, nu cumva este ceva cu inima? Așa este și cu Vrancea.

Din punctul meu de vedere, e foarte bine să fie așa. În sensul că aș prefera o activitate de acest gen, care nu produce nicio problemă, bineînțeles, nici măcar nu sunt simțite, față de o activitate anormală, o pauză mare de cutremure.

În Vrancea, am constatat că, dacă nu apar cutremure la intervale de peste, să zicem, două săptămâni, atunci, cumva, începe să fie o problemă, pentru că, în general, Vrancea nu are astfel de anomalii.

Atunci ar fi, într-adevăr, un semn de întrebare. Este o anumită eliberare permanentă și care e absolut normală pentru Vrancea. Pe de altă parte, trebuie să recunosc că asta nu înseamnă automat că nu poate să vină și un cutremur la un moment dat, dar nu sunt semne care să ne îngrijoreze, în sensul că ar fi o anomalie și acum se încarcă zona dintr-o dată, a explicat specialistul în seismologie.

„Aceste anomalii ar putea fi legate de niște viitoare cutremure”

Mircea Radulian a vorbit și despre cutremurele din Gorj – din februarie 2023, cel mai puternic cu magnitudine 5,7 -, mărturisind că au ridicat semne serioase de întrebare, ținând cont de durata în timp a acestora.

Cercetătorul științific recunoaște că nu există în prezent un mecanism clar prin care să poată fi anunțată apariția unui cutremur mare. Singurele care pot da câteva semnale de alarmă sunt aceste anomalii ce pot trăda anumite caracteristici pentru Vrancea sau pentru alte zone cu activitate seismică din România.

„Atunci (în Gorj, în 2023 – n.r.), a fost o activitate intensă și s-a prelungit destul de mult. Reprezintă chiar un semn de întrebare pentru noi, pentru cercetare, pentru că a fost foarte lungă această secvență, adică a durat foarte mult în timp, mai mult decât este normal pentru astfel de cutremure crustale. A durat destul de mult, dar a scăzut în timp, și încă se mai produc și acum, din când în când.

Singurul lucru care, deocamdată, ar putea să ne dea un semnal de alarmă pentru ce se întâmplă în viitor ar fi niște anomalii, așa cum le numim noi. Deci, în momentul în care, de exemplu, în regimul ăsta seismic – care are anumite caracteristici pentru Vrancea sau pentru alte zone – apar niște anomalii mai puternice, atunci într-adevăr devine un semn de întrebare. Dar asta nu înseamnă mereu neapărat ceva.

Aceste anomalii ar putea fi, cumva, legate de niște viitoare cutremure. Ăsta fi un semnal, numai că nu se întâmplă întotdeauna așa, asta este și  problema. Uneori apar aceste anomalii, dar alteori, nu. Procesul este foarte complex și atunci n-avem un model care să ne spună, cât de cât, că, într-adevăr, această anomalie este legată de o creștere de tensiune sau ceva de genul ăsta.

Este singurul mod în care am putea, cumva, să avem niște semnale că este posibil să se întâmple un eveniment”, a explicat profesorul Mircea Radulian, cercetător științific la INFP.

Cel mai puternic cutremur din Gorj din ultimii 200 de ani

Cutremurul din județul Gorj considerat cel mai puternic din ultimii 200 de ani a avut loc pe 14 februarie 2023, la ora 15:16, în apropierea municipiului Târgu Jiu.

INFP a raportat atunci că acest seism major a avut o magnitudine de 5,7 și s-a produs la o adâncime de 6,2 km. Impactul său a fost resimțit inclusiv în București și în alte județe din țară, mai multe clădiri fiind avariate.

Cutremurul din ’77, coșmarul românilor

Pe data de 4 martie 2024, s-au împlinit 47 de ani de la cutremurul devastator din 1977, în urma căruia au murit peste 1.500 de persoane, printre care și mari artiști, precum Toma Caragiu sau Doina Badea.

Scenariul producerii unui cutremur de o asemenea magnitudine în Bucureștiul lui 2024 este unul catastrofal.

Asta deoarece Capitala rămâne și în prezent un oraș vulnerabil în fața unui cutremur de magnitudine mare, precum cel din 1977, cu clădiri vulnerabile și fără nicio șansă în fața unui seism de amploare.

Date despre marele cutremur din 1977

• Cutremurul din 4 martie 1977, produs la ora 21.21, a avut o magnitudine Mw (magnitudine-moment) de 7,4.
• Seismul s-a produs la o adâncime de 94 km.
• Cutremurul a provocat cele mai mari pagube produse de un fenomen natural din istoria României: la nivel naţional, 1.578 de persoane şi-au pierdut viaţa (1.424 în Bucureşti) şi alte 11.321 au fost rănite (7.598 în Bucureşti).
• Un număr de 32 de clădiri de înălţime mare sau medie s-au prăbuşit în Capitală, 32.900 de locuinţe au fost grav avariate la nivel naţional, aproximativ 200.000 de oameni fiind direct afectaţi.
• Actorul Toma Caragiu, regizorul Alexandru Bocăneţ, cântăreaţa Doina Badea, scriitorul Alexandru Ivasiuc, poetul A.E. Baconsky se numără printre cei care au murit la cutremurul din 1977.

CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV VIDEO | Seismolog român în Japonia: ”România trebuie să fie pregătită pentru cutremure care pot fi și cu magnitudini mari. Sunt clădiri cu probleme și asta trebuie să preocupe”

EXCLUSIV VIDEO | Cât de pregătită este România pentru un cutremur major? Paul Racoviță, inspector general ISC: „Dă, Doamne, să nu se întâmple”

EXCLUSIV| Fața nevăzută a minciunilor lui Ceaușescu despre blocuri rezistente la cutremur și tencuiala antiseism. ”300 de clădiri s-ar putea prăbuși”

EXCLUSIV VIDEO | Inginerul care a demascat cu prețul vieții ordinul criminal al lui Ceaușescu din 1977. ”Dacă dărâmăm toată Capitala, va fi frumos”

EXCLUSIV VIDEO | Ordinul criminal al lui Ceaușescu dat la patru luni după cutremurul din 1977. ”A doua zi s-a curățat tot și s-au plantat panseluțe. Acei oameni au fost îngropați de vii”. De ce minciunile dictatorului încă pot face victime în centrul Capitalei la un seism peste 7