Joe Biden ar putea pierde ALEGERILE prezidențiale din această toamnă. Care sunt motivele

Joe Biden riscă să devină cel de-al cincilea președinte american de după al Doilea Război Mondial care nu este reales.

Afaceristul și candidatul republican Donald Trump, dacă va câștiga alegerile, va fi în premieră istorică al doilea președinte american de la Grover Cleveland  (1885-1889, 1893-1897) care va îndeplini două mandate prezidențiale în mod neconsecutiv.

Biden experimentează aceeași situație în care s-au aflat președinții Jimmy Carter (președinte democrat), Gerald Ford, George HW Bush și Donald Trump (președinți republicani).

Președinții americani post-WW2 care au pierdut realegerea

Președintele republican Gerald Ford a pierdut alegerile din 1976 în fața contracandidatului Jimmy Carter din cauza căderii Saigonului și cucerirea Vietnamului de Sud de către nord-vietnamezii comuniști, transformând retragerea trupelor americane negociată în urma acordului de pace de la Paris într-o înfrângere pentru SUA. A fost primul președinte american din epoca postbelică care a pierdut cursa pentru cel de-al doilea mandat.

La rândul său, Jimmy Carter, deși a boicotat invazia sovietică a Afganistanului și a adus protejarea mediului în atenția principală, a pierdut alegerile în fața carismaticului Ronald Reagan după criza ostaticilor din Iran și efectele suferite de americani pe durata crizei petroliere din 1979.

George HW Bush, chiar dacă a dus două războaie de succes în Irak și Panama, iar Uniunea Sovietică și regimurile comuniste din Europa de Est s-au prăbușit și Germania a fost reunificată, a pierdut alegerile din 1992 în fața lui Bill Clinton pentru că nu a reușit să îndeplinească promisiunea scăderii taxelor. El a fost blamat și pentru brutalitatea poliției care a intervenit în suprimarea revoltelor anti-rasism de la Los Angeles.

Donald Trump a pierdut realegerea în 2020 în fața lui Joe Biden din cauza lipsei de reacție în prima fază a pandemiei de coronavirus, deportarea imigranților sud-americani și interzicerea accesului musulmanilor din țări afectate de terorism, dar și pentru că s-a arătat indiferent în fața suferințelor kurzilor persecutați de Turcia, activiștilor pro-democrație din Hong Kong și a protestatarilor „Black Lives Matter”. Trump a recunoscut Ierusalimul drept capitala oficială a Israelului, a extins bariera de la frontiera SUA-Mexic pentru a stopa imigrația ilegală și a impus tarife pentru produsele chinezești, declanșând un război comercial cu China.

Joe Biden este un candidat extraordinar de slab, iar Donald Trump este un adversar mai puternic decât se așteptau democrații

Cota de aprobare a lui Biden a fost în jur de 40% întotdeauna. În acest moment, are sub 43%. Ultimii trei președinți americani aflați în exercițiu (George W.Bush, Barack Obama și Donald Trump) au avut cu 1-2% mai mult.

Obama a avut cea mai ridicată cotă de aprobare, de 47%.  Un președinte ales cu 81 milioane de voturi ca Joe Biden i-ar fi greu să suporte o scădere ce i-ar putea pricinui pierderea alegerilor.

Donald Trump este cu un procent în fața lui Biden, potrivit RealClearPolitics, deși are o cotă de popularitate scăzută.

Joe Biden a amplificat „războaiele culturale”

Biden și democrații par să fie copleșiți de problemele culturale și de avansul conservatorilor de extrema dreaptă, mai ales în materie de educație și justiție.  Partidul Democrat, care s-a afișat ca fiind de stânga pe plan politic, a fost asociat de conservatorii republicani cu creșterea criminalității, imigrației ilegale, îngrădirea libertății de exprimare și cu promovarea diversității pe plan rasial și sexual. Republicanii îi acuză pe democrați pentru subminarea standardelor din mediul academic. La începutul acestui an, Claudine Gay, rectorul de culoare a prestigioasei universității americane Harvard, a demisionat din cauza acuzațiilor de plagiat și antisemitism.

Republicanii îi acuză pe democrați și pentru proliferarea birocrației „DEI” (diversitate, echitate, incluziune) și integrarea necontrolată a persoanelor non-binare, transsexuale și homosexuale în armată și în instituții de conducere, provocând o întorsătură conservatoare în rândul publicului cu privire la problemele comunităților LGBTQ+.

De asemenea, administrația Biden a derogat o noi legi care reduce pedepsele pentru furtul de mașini și SUA poate găzdui familiile imigranților pătrunși ilegal printr-un regim de detenție. Republicanii susțin că nivelul de criminalitate a crescut sub administrația Biden. Dar WRAL a verificat statisticile și respinge afirmația. Dimpotrivă, rata crimelor a scăzut, dar a crescut considerabil numărul jafurilor.

Problema avortului ar putea fi „glonțul de argint” pentru Joe Biden?

Intenția republicanilor pentru interzicerea avortului ar putea fi în favoarea lui Biden. Dar este o amăgire. Democrații nu au avut performanțe ridicate la referendumurile privind avortul în fața mișcărilor pro-viață care este în creștere.

Două treimi dintre alegătorii americani susțin limitarea avortului la cerere la primele trei luni de sarcină. Printre alegătorii clasei muncitoare, numărul celor care sunt „pro-viață” ajunge la 72%.

Clasa muncitoare ar putea fi de partea lui Trump

Alegătorii clasei muncitoare sunt mult mai numeroși decât cei cu studii superioare. Ei ar putea alcătui jumătatea colegiului electoral din 2024, potrivit AEI.  Derapajul votului dat de clasa muncitoare poate avea un efect imprevizibil asupra rezultatelor, la fel ca în alegerile prezidențiale câștigate de Donald Trump, sau ca în 2022, când republicanii au căpătat control asupra Camerei Reprezentanților.

Trump ar putea obține voturile electorilor din Arizona, Georgia, Nevada, Wisconsin, Pennsylvania și Michigan. Clasa muncitoare americană este singura care-l poate aduce pe Trump din nou în Biroul Oval și-l poate salva de condamnarea la închisoare pentru fraude fiscale.

O parte dintre alegătorii afro-americani și hispanici ar putea vota cu Trump

Deși democrații continuă să dețină un avantaj formidabil față de republicani datorită susținerii alegătorilor de culoare din SUA, avansul lor actual de 47 de puncte este cel mai mic pe care l-a înregistrat Gallup pentru prima oară din 1999. În 2020, după protestele „Black Lives Matter” și distrugerea statuilor personalităților istorice care au deținut sclavi negri sau au comis acte de discriminare, 77% dintre adulții de culoare îi favorizau pe democrați și 11% pe republicani.

În mod similar, avantajul de 12 puncte al democraților în rândul adulților hispanici în 2023 reprezintă un nou nivel scăzut al tendințelor care datează din 2011. Între timp, adulții albi și-au menținut o preferință de 14 până la 17 puncte pentru Partidul Republican din 2014. Partidele au fost mai aproape de paritate în acest segment mare al electoratului între 1999 și 2009, scrie Gallup.

Retragerea trupelor americane din Afganistan și revenirea talibanilor la putere

Talibanii s-au angajat să împiedice orice grup militant să organizeze atacuri de pe teritoriul afgan împotriva SUA și aliaților săi, așa cum s-a întâmplat la 11 septembrie. Dar au mințit. Aceștia au lansat o ofensivă de amploare în vara anului 2021, iar pe 15 august, au ocupat Kabul.

Într-o filmare descoperită și difuzată de CNN pe 15 aprilie 2024 (clipul de  jos), se vede cum pușcașii marini americani sunt disperați să scape după ce sunt copleșiți de mai multe împușcături.

Războiul din Ucraina nu se îndreaptă către o direcție bună

Pe 24 februarie 2022, Vladimir Putin a invadat și bombardat Ucraina la scară totală, anexând teritoriile ucrainene din Donbas. Ucraina riscă să piardă războiul împotriva Rusiei printr-un conflict înghețat și pierderea definitivă a Donbasului printr-un armistițiu, fie printr-o capitulare din cauza dificultăților economice ale SUA în a furniza arme.

Ucraina nu mai are nici suficient personal și nici resurse pentru a ține piept ofensivelor viitoare, iar amenințările Rusiei împotriva securității membrilor NATO determină guvernele europene să se pregătească pentru războiul cu Rusia prin creșterea producției de armament și reintroducerea serviciului militar obligatoriu. Occidentul a sancționat Rusia, dar mai mult au suferit economiile europene și nord-americane de pe urma sancțiunilor decât economia rusească, strâns legată de China.

America își pierde credibilitatea din cauza războiului din Gaza

Pe 7 octombrie 2023, mișcările teroriste pro-palestiniene Hamas și Hezbollah, cu sprijinul Iranului, au comis atacuri surpriză cu rachete împotriva Israelului, în timp ce teroriștii au luat ostatici și au ucis cetățeni israelieni și turiști străini. Pe 13 aprilie 2024, Iran a bombardat mai multe ținte din Israel cu rachete și drone, ca ripostă pentru un atac israelian asupra ambasadei iraniene de la Damasc.

Și Ucraina și Israel au ripostat, primind sprijinul financiar și militar din partea Statelor Unite. SUA își pierd credibilitatea și din cauza crimelor de război comise de guvernul israelian condus de Benjamin Netanyahu, premierul care are mandat de arestare de la ONU. Israel riscă să escaladeze situația din regiune dacă intră în război direct cu Libanul, Siria, Iranul și chiar să compromită relațiile diplomatice cu Egiptul. Mișcările pro-palestiniene și antisemite au luat amploare în spațiul public, iar SUA sunt deja implicate într-un război din Marea Roșie cu rebelii Houthi din Yemen.

Nici în Pacific, situația nu arată bine

Direcția spre care se îndreaptă cele două conflicte proxy gestionate de administrația Biden de la Washington împotriva Rusiei și Iranului nu arată deloc bine. Și nici situația din Pacific nu arată bine. Țările asiatice aliate cu SUA, printre care Japonia, Coreea de Sud și Taiwan, sunt amenințate de puterile agresoare China și Coreea de Nord.

Relațiile dintre SUA și China comunistă s-au înrăutățit de când cu vizita lui Nancy Pelosi, fosta șefă a Camerei Reprezentanților din Congresul SUA, în China democrată din insula Taiwan, dar și a avertismentelor lui Biden, declarând că va sprijini  republica democrată autonomă în fața oricărui act ostil din partea Beijingului.

Republica Populară Chineză contină să planifice o blocadă și chiar bombardarea insulei. Dictatorul Xi Jinping speră că va realiza reunificarea Chinei continentale cu insula Taiwan, fie pe cale pașnică, fie pe cale militară.

Inflația și taxele – ultima picătură

Biden a fost criticat de mulți republicani, inclusiv de fostul președinte și actualul rival prezidențial Donald Trump, pentru agravarea inflației prin crearea de noi taxe. Biden a intrat în conflict și cu Elon Musk după ce președintele a propus creșterea impozitelor pentru miliardarii americani.

„Niciun președinte nu a avut cursa pe care am avut-o în ceea ce privește crearea de locuri de muncă și reducerea inflației. Era de 9% la sută când am venit la birou, 9%. Iar acum a scăzut cu 3%”, a spus Biden. Afirmația este considerată falsă chiar și de CNN.

Rata inflației  era de 1,4% la un an după învestirea lui Biden. Aceasta a atins vârful de 9,1% în iunie 2022 după invazia rusă a Ucrainei și sancțiunile impuse Moscovei, la 16 luni după alegerea sa. Aceasta a coborât la 3,5% în martie 2024. Biden l-a învinovățit în mod fals pe Trump pentru că ar fi provocat creșterea inflației. În realitate, inflația era neobișnuit de scăzută în ultimele luni ale mandatului lui Donald Trump pe fondul încetinirii creșterii economice cauzată de pandemia de COVID-19.

Citește și: 

Motivele pentru care candidatul republican Donald Trump va PIERDE alegerile prezidențiale din această toamnă

Dan Dungaciu: „Rușii așteaptă să vadă cum pierde Joe Biden alegerile

Ion Cristoiu: „Consider că Biden va pierde alegerile din Statele Unite ale Americii”