Posturile CHEIE din instituțiile europene, împărțite într-o reuniune neoficială. POLITICO: Doriți un job de top? L-ați întrebat pe procuror?

Liderii din Uniunea Europeană se reunesc într-o reuniune informală luni pentru prima dată după alegerile europarlamentare şi par aproape de un consens privind împărţirea funcţiilor de conducere de la Bruxelles, începând cu un nou mandat pentru Ursula von der Leyen ca şefă a Comisiei Europene, transmit Reuters. Klaus Iohannis nu participă la summitul PPE, merge doar la reuniunea Consiliului.

Liderii urmează să discute despre cine ar trebui să fie următorii preşedinţi ai Comisiei Europene şi ai Consiliului European, precum şi despre şeful politicii externe, dar se pare că s-au hotărât deja asupra numelor, scrie Reuters.

Contextul politic european, după alegerea noului legislativ, este dominat de Partidul Popular European (PPE), din care fac parte formaţiunile a 13 lideri din cei 27, precum şi Uniunea Creştin-Democrată din care provine Ursula von der Leyen. Pentru a conduce în continuare executivul european, reprezentanta Germaniei, în vârstă de 65 de ani, trebuie să întrunească şi majoritatea calificată a cel puţin 15 ţări, care să reprezinte 65% din populaţia Uniunii, iar ulterior şi majoritatea absolută de 361 de membri din noul Parlament European, care va vota pentru prima dată în noua sesiune în 16 iulie. În 2019, ea a fost confirmată ca preşedintă a CE cu un avans de numai nouă voturi.

Social-democraţii, al doilea grup politic din PE, revendică pentru Costa succesiunea belgianului Michel, care a organizat şi condus până acum summiturile UE şi a avut relaţii dificile cu von der Leyen. Socialistul portughez în vârstă de 62 de ani a fost nevoit să demisioneze în noiembrie anul trecut de la conducerea guvernului de la Lisabona, fiind anchetat în ţara sa pentru trafic de influenţă.

Liberala Kallas, singura est-europeană dintre titularii de „top jobs”, susţinătoare fermă a Ucrainei în războiul de apărare împotriva Rusiei, are 46 de ani; Borrell, actualul şef al diplomaţiei europene, se retrage din activitate la vârsta de 77 de ani.

Deşi formaţiunile lor au suferit înfrângeri la alegerile europarlamentare, preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Olaf Scholz au în continuare o influenţă puternică în Uniune. În ascensiune este italianca Giorgia Meloni, prim-ministru al Italiei, al cărei partid de dreapta ar putea negocia posturi pentru familia politică a Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni, care au 76 de europarlamentari, cu doar patru mai puţini decât Renew Europe, grupul din care face parte şi formaţiunea lui Macron, Renaissance (Renaşterea).

POLITICO: Doriţi un job de top? L-aţi întrebat pe procuror?

Când liderii UE se vor aşeza luni la masa de discuţii pentru a stabili cine va ocupa funcţiile de conducere ale UE, două dintre persoanele luate în considerare se confruntă cu anchete judiciare, scrie POLITICO, confirmând că numele preferate sunt germanca Ursula von der Leyen pentru un al doilea mandat de preşedinte al Comisiei Europene, portughezul António Costa ca preşedinte al Consiliului European, malteza Roberta Metsola ca şefă a Parlamentului European şi estonianca Kaja Kallas ca şefă a politicii externe.

Parametrii privind modul de repartizare a liderilor în aceste posturi iau în considerare diversitatea geografică (de exemplu, ţările baltice vs. Europa de Vest vs. Europa de Sud), echilibrul de gen şi afilierea politică. Nu există însă orientări clare în ceea ce priveşte problemele juridice ale potenţialilor candidaţi, adaugă publicaţia de la Bruxelles.

Întâmplător, candidaţii aflaţi pe primul loc atât pentru Consiliul European, cât şi pentru Comisia Europeană au o asemănare izbitoare: amândoi fac obiectul unor investigaţii în curs de desfăşurare, notează POLITICO.

Desigur, faptul de a fi un politician de rang înalt te poate face o ţintă. Jean-Claude Juncker şi-a îndeplinit mandatul de preşedinte al Comisiei Europene, deşi a fost supus unor presiuni în legătură cu scutirile fiscale de care au beneficiat companiile în perioada în care era premier al Luxemburgului – fiind lansate anchete pentru a stabili dacă o decizie fiscală din 2003 în Luxemburgul condus de Juncker a fost atât de generoasă pentru Amazon, încât a reprezentat un ajutor de stat ilegal.

De atunci, scandalul Qatargate – bani contra influenţă – a scandalizat Bruxelles-ul, iar în urma alegerilor pentru Parlamentul European, în care formaţiunile de extremă dreapta au făcut progrese majore făcând campanie împotriva corupţiei din cadrul partidelor principale din Europa, bagajul judiciar ar putea reprezenta o problemă.

Președintele lipsește de la summitul PPE

Liderii Partidului Popular European (PPE) se vor reuni luni, 17 iunie, la Bruxelles, pentru a participa la summitul PPE. Pe ordinea de zi se află pregătirile pentru Consiliul European informal, care va avea loc în aceeași zi.

Summitul va fi găzduit de președintele PPE, Manfred Weber, și secretarul general al PPE, Thanasis Bakolas. Aceștia vor conduce discuțiile și vor coordona strategia partidului pentru întâlnirile ulterioare.

În ceea ce privește reprezentarea României, președintele Klaus Iohannis nu va participa la summitul PPE, urmând să ia parte doar la reuniunea Consiliului European. În schimb, România va fi reprezentată la summitul PPE de europarlamentarul Siegfried Mureșan, care va aduce în discuție perspectivele și interesele României în cadrul partidului.