Cei șase lideri UE care negociază posturile de conducere ale blocului comunitar au convenit ca Ursula von der Leyen, António Costa și Kaja Kallas să obțină cele mai înalte funcții la Comisia Europeană, Consiliul European și serviciul de politică externă, potrivit unor surse citate de Politico.
Cei șase negociatori sunt premierul grec Kyriakos Mitsotakis, prim-ministrul polonez Donald Tusk, premierul spaniol Pedro Sánchez, cancelarul german Olaf Scholz, președintele francez Emmanuel Macron și prim-ministrul olandez Mark Rutte.
Politico citează, sub condiția anonimatului, un oficial care spune că premierului italian Giorgia Meloni nu-i va plăcea că nu a fost implicată în aceste negocieri, întrucât grupul său politic a deveni al treilea ca mărime la nivelul Parlamentului European.
Conform sursei citate, Meloni nu a făcut parte din discuția de marți, ca o condiție impusă de liberali și de grupurile de centru-stânga, care au promis să nu o susțină pe Ursula von der Leyen dacă ajungea la înțelegeri cu liderul italian.
Același oficial citat de Politico s-a arătat încrezător că acest acord ar trebui să treacă prin Consiliul European „cu ușurință”.
Cu toate acestea, premierul ungar Viktor Orbán a scris pe rețeaua X că acest acord este „împotriva a tot ceea ce se bazează UE”.
În loc de includere, (n.r. acordul) seamănă semințele divizării. Înalții oficiali ai UE ar trebui să reprezinte fiecare stat membru, nu doar pe cei de stânga și liberalii”, a scris Orbán.
The deal that the @EPP made with the leftists and the liberals runs against everything that the EU was based on. Instead of inclusion, it sows the seeds of division. EU top officials should represent every member state, not just leftists and liberals! pic.twitter.com/U8HoWrT7TH
— Orbán Viktor (@PM_ViktorOrban) June 25, 2024
Următorul pas va fi o reuniune a liderilor UE la Bruxelles, joi, în cadrul căreia cele trei nume vor fi prezentate șefilor de stat și de guvern, pentru aprobare.
Partidul Popular European a câștigat alegerile europarlamentare cu 189 de mandate, situându-se pe prima poziție. Din acest grup fac parte PNL, PMP și UDMR.
Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților, din care face parte PSD, a obținut 136 mandate, cu 12 mai puțin decât la alegerile din 2019.
Pe locul 3, în premieră, s-a situat grupul partidelor conservator-reformiste (din care face parte AUR), cu 83 mandate, obținând cu 21 mai multe.
Grupul liberal Renew Europe, din care fac parte USR și REPER, a pierdut alegerile cu 74 de mandate. A luat cu 23 mai puține.
Pe locul 5 se află grupul Identitate și Democrație, care a obținut 58 de mandate, cu 18 mai puține.
Verzii s-au situat pe locul 6 cu 51 mandate, iar Stânga Europeană, care a luat doar 39 mandate, s-a situat pe locul 7.
CITEȘTE ȘI: