Milioane de votanți din Marea Britanie își aleg, joi, noul Parlament. Scrutinul pentru Cameră a Comunelor va desemna 650 de deputați, iar liderul partidului care va câștiga cele mai multe mandate va deveni prim-ministru, notează presa internațională.
Sunt alegeri în Regatul Unit joi, unde se aşteaptă ca Partidul Laburist, de centru-stânga, să provoace o înfrângere zdrobitoare conservatorilor, aflaţi la putere de 14 ani, în cadrul unor alegeri generale marcate de recenta ascensiune a dreptei dure.
Marea Britanie va organiza alegeri parlamentare pe 4 iulie, a anunțat miercuri după-amiază, după o ședință extraordinară de guvern, premierul Rishi Sunak, liderul Partidului Conservator (centru-dreapta), semnalând că a reușit stabilizarea economică a țării, în pofida crizelor internaționale fără precedent.
În mod normal, mandatul actualei legislaturi britanice s-ar fi încheiat la sfârșitul lunii ianuarie 2025. Premierul conservator a subliniat că tensiunile internaționale generează provocări suplimentare pentru Marea Britanie, astfel că cetățenii sunt chemați să se pronunțe asupra noii direcții politice.
Partidul Conservator a reuşit să ducă la bun sfârşit Brexitul, dar electoratul britanic este acum nemulţumit în principal de inflaţia ridicată şi de numărul mare al migranţilor ilegali, astfel că înclină spre opoziţie, deşi Partidul Laburist este o formaţiune cu orientare progresistă ce nu manifestă ostilitate faţă de migranţi, în timp ce conservatorii premierului Sunak încearcă expulzarea acestora către Rwanda în urma unui acord încheiat cu acest stat african.
După mulţi ani dificili, în care poporul britanic a trebuit să suporte Brexitul, criză economică şi socială, pandemia de Covid, scandaluri şi instabilitate politică – trei prim-miniştri conservatori din 2022 şi încă cinci din 2010 până atunci – alegătorii tânjesc după un singur lucru: schimbare, potrivit analizei AFP.
Sondajele spun că Partidul Conservator al actualului premier, Rishi Sunak, va pierde categoric în fața Partidului Laburist. Cu două zile înaintea deschiderii urnelor, sprijinul mediu pentru laburiști era estimat la 40%.
Conservatorii erau cotați cu 21%. Partidul lui Nigel Farage, proeminentul politician pro Brexit, s-ar bucura de un sprijin popular de 16%. Liberal-democrații ar urma să atragă 11%, verzii, 6% iar Partidul Național Scoțian, 3%, potrivit presei din Regatul Unit.
Cu ceva mai mult de 42% din voturi, aceștia ar urma să-și adjudece peste 70% dintre mandatele noului Parlament. Sondajele spun că Partidul Conservator al actualului premier, Rishi Sunak, vor pierde categoric în fața Partidului Laburist, potrivit Antena 3.
Cu două zile înaintea deschiderii urnelor, sprijinul mediu pentru laburiști era estimat la 40%, în timp ce conservatorii erau cotați cu 21%.
Victoria prognozată a laburiștilor vine după 14 ani de guvernare conservatoare sub cinci prim-miniștri. Cu ceva mai mult de 42% din voturi, ei ar urma să-și adjudece peste 70% dintre mandatele noului Parlament. Conservatorii și laburiștii domină în mod tradițional politica din Marea Britanie, într-un sistem care face dificilă reprezentarea partidelor mai mici în forul legislativ.
Partidul Conservator. Este condus de actualul prim-ministru Rishi Sunak. Acest politician de 44 de ani a preluat conducerea formațiunii în octombrie 2022, după un scurt mandat al lui Liz Truss, fost ministru de Externe.
Comentatorii politici spun că în cele 49 de zile în care a condus guvernul Regatului Unit, Truss – care i-a succedat controversatului Boris Johnson – a reușit să bulverseze economia țării.
Absolvent de Oxford și angajat, în trecut, să conducă fondul de hedging Goldman Sachs, Sunak este primul politician de origine hindusă care devine prim-ministru în Marea Britanie. Este creditat cu meritul de a fi redresat situația economică a țării, dar criticii săi îi reproșează lipsa viziunii politice și faptul că nu este în contact cu alegătorii de rând.
La ultimele alegeri, conservatorii au câștigat 365 de mandate în Camera Comunelor. Ei promit o economie mai puternică și reducerea impozitelor cu aproximativ 17 miliarde de lire sterline pe an. De asemenea, s-au angajat să majoreze cheltuielile de sănătate publică peste rata inflației și cheltuielile de apărare la nivelul a 2,5% din PIB până în 2030.
În plus, sub conducerea lui Sunak, Partidul Conservator a promis să limiteze numărul imigranților și să-i trimită pe unii solicitanți de azil în Rwanda.
Partidul Laburist. Keir Starmer, un avocat în vârstă de 61 de ani, fost procuror-șef al Angliei și Țării Galilor, este liderul Partidului Laburist și favoritul actual la funcția de prim-ministru. Centrist și pragmatic, Starmer a făcut eforturi pentru lua distanță de politicile socialiste proeminente susținute de fostul lider laburist Jeremy Corbyn, reușind, totodată, să înăbușe diviziunile interne. Criticii îl consideră lipsit de carismă și de elan, dar popularitatea Partidului Laburist a crescut sub conducerea sa.
La ultimele alegeri, laburiștii au câștigat 202 mandate. Ei promit creșterea bunăstării, încurajarea investițiilor și îmbunătățirea infrastructurii în cadrul unei strategii pe 10 ani. Laburiștii mai susțin înființarea unei companii de stat care să producă energie curată, prin aplicarea unei taxe excepționale asupra giganților din domeniul petrolului și gazelor. Un alt angajament vizează impozitarea școlilor private, pentru a plăti salariile a mii de noi profesori în școlile de stat.
Reform UK. Este condus de Nigel Farage, un populist despre care mulți credeau că și-a epuizat rolul politic după Brexit. Acest bărbat de 60 de ani a dat mari bătăi de cap conservatorilor atunci când a anunțat că va candida la scrutinul legislativ.
Având reputația de perturbator și creator de sciziuni în opinia publică prin retorica sa eurosceptică și anti-migranți, Farage atrage mulți conservatori dezamăgiți. „Armele sale” sunt angajamentele de a reduce drastic imigrația și de a privilegia „valorile britanice”.
Farage a candidat anterior de șapte ori pentru Parlament, dar nu a câștigat niciodată. Actuala sa formațiune are un singur mandat în forul legislativ de la Londra, dar nu ca urmare a votului direct, ci în urma dezertării fostului vicepreședinte al Partidului Conservator, Lee Anderson.
Politicienii Reform UK promit, între altele, ieșirea țării din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, astfel încât solicitanții de azil să poată fi expulzați fără intervenția instanțelor de specialitate. Alte angajamente se referă la abandonarea obiectivelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, sub pretextul reducerii facturilor la energie.
Liberal-democrații. Liderul liberal-democrat Ed Davey, în vârstă de 58 de ani, a fost ales pentru prima dată în Parlament în 1997. Fost cercetător în Economie, el a ocupat funcția de ministru al Energiei și Schimbărilor Climatice în cadrul unei coaliții problematice cu conservatorii, din 2012 până în 2015.
Davey a încercat să-și mobilizeze alegătorii cu cascadorii publice, inclusiv bungee-jumping, cerându-le votanților britanici să facă „un salt de credință”.
Formațiunea sa a câștigat 11 mandate la precedentele alegeri și promite îmbunătățirea aglomeratelor sisteme de sănătate și asistență socială din Marea Britanie, inclusiv introducerea îngrijirii gratuite la domiciliu. Alte promisiuni vizează investițiile în energia regenerabilă, creșterea pedepselor pentru poluatori, reducerea vârstei de vot la 16 ani și revenirea la piața unică a Uniunii Europene.
Sursă foto: Profimedia
Marea Britanie organizează alegeri ANTICIPATE /Rishi Sunak: ”Este momentul alegerii viitorului”