Pozițiile Rusiei și Ucrainei rămân ”prea îndepărtate”, a declarat vineri, la Moscova, premierul Ungariei, Viktor Orban, în timp ce președintele rus, Vladimir Putin, a acuzat Administrația de la Kiev și Occidentul că nu sunt deschiși unei soluții diplomatice pentru oprirea războiului, în contextul în care oficialii de la Kiev cer retragerea trupelor ruse, iar Kremlinul vrea menținerea realităților teritoriale de pe front.
”Am fost la Kiev săptămâna aceasta, iar acum sunt la Moscova. Mi-am dat seama că pozițiile celor două părți rămân prea îndepărtate. Sunt necesari pași pentru a ne apropia de oprirea războiului”, a declarat Viktor Orban, în conferința de presă organizată împreună cu Vladimir Putin.
”Tocmai am încheiat negocieri foarte intense cu premierul Ungariei, Viktor Orban. Chiar și în această situație geopolitică dificilă, este important să continuăm dialogul. La fel ca în numeroase întâlniri precedente, am avut o conversație utilă și sinceră asupra aspectelor actuale ale interacțiunilor bilaterale și, bineînțeles, asupra problemelor acute de pe agenda internațională și regională, inclusiv, fără dubiu, asupra situației din Ucraina”, a declarat, la rândul său, Vladimir Putin, potrivit publicației The Times.
”Din punctul de vedere al Rusiei, eu am spus repetat că noi am fost permanent și rămânem deschiși discuțiilor despre o soluționare politică și diplomatică. Cu toate acestea, din cealaltă parte, auzim despre reticența de a rezolva lucrurile în acest mod. Sponsorii Ucrainei continuă să încerce să utilizeze această țară și populația ca instrument agresiv, o victimă în confruntarea cu Rusia. Din punctul nostru de vedere, inclusiv din ce am auzit astăzi din partea premierului ungar, la Kiev nu sunt încă în măsură să abandoneze ideea de a purta un război victorios”, a subliniat Vladimir Putin.
Ungaria deține Președinția semestrială a Consiliului UE, astfel vizita lui Viktor Orban la Moscova a fost criticată dur de liderii europeni.
”Președinția prin rotație a Uniunii Europene nu are niciun mandat pentru interacțiuni cu Rusia în numele Uniunii Europene. Rusia este agresorul, Ucraina este victima. Nu pot avea loc discuții despre Ucraina în lipsa Ucrainei”, a reacționat Charles Michel, președintele în funcție al Consiliului European.
Pe fondul avansului înregistrat de forțele militare ruse în ultimele luni și al semnalelor lui Donald Trump, președintele Volodimir Zelenski a declarat săptămâna trecută că Ucraina nu vrea prelungirea războiului cu Rusia.
”Este foarte important să prezentăm un plan de oprire a războiului care să fie susținut de majoritatea țărilor din lume, lucrăm în acest sens pe plan diplomatic. Nu vrem să prelungim acest război, trebuie să ajungem la o pace corectă cât mai rapid posibil”, a afirmat Volodimir Zelenski.
Donald Trump, candidat în scrutinul prezidențial din SUA, a afirmat în cursul dezbaterii electorale cu președintele Joe Biden că va opri războiul dintre Rusia și Ucraina prin negocieri, imediat ce va fi reales în funcție. Doi consilieri ai lui Donald Trump i-au prezentat un plan care prevede oprirea războiului din Ucraina, dacă acesta va câștiga scrutinul prezidențial din noiembrie, proiectul conținând o clauză care prevede furnizarea de asistență militară Kievului doar dacă acceptă negocieri de pace cu Rusia.
Vladimir Putin a prezentat, recent, condițiile Rusiei pentru armistițiu în Ucraina și pentru lansarea negocierilor de pace, reafirmând că trebuie respectate noile realități teritoriale, dar Kievul și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, au respins imediat propunerea.
Andrii Yermak, șeful Administrației Prezidențiale din Ucraina, a declarat de curând că, deși Rusia nu a fost invitată la reuniunea din Elveția, care a avut rolul ralierii susținerii pentru ”Formula de pace” propusă de Kiev, dialogul cu Moscova poate avea loc ulterior.
”Până la urmă, nu poți opri un război fără acordul ambelor părți”, a admis el.
Administraţia Zelenski a prezentat, prin ”Formula pentru Pace”, o serie de condiții pentru inițierea negocierilor. Condițiile centrale se referă la restabilirea integrității teritoriale a Ucrainei prin retragerea în totalitate a trupelor ruse. În plus, Kievul vrea crearea unui tribunal care să judece crimele de război atribuite forțelor militare ruse, securizarea centralelor nucleare și garanții de securitate în spațiul euro-atlantic.
La rândul său, Moscova a susținut că este dispusă la negocieri, dar a cerut Kievului să recunoască “noile realități teritoriale”, o referire la regiunile ocupate de forțele militare ruse. În plus, Rusia cere garanții de securitate din partea NATO.
Foto: Profimedia
Citește și: