Ovidiu Pânișoară, expert în educație și directorul Departamentului de Formare a Profesorilor de la Universitatea din București, a făcut, într-un interviu pentru Gândul, o radiografie a rezultatelor de la examenul de Bacalaureat 2024, unde oficial, pe cifre, nu stăm rău. Rata de promovare, înainte de contestații, este de 76,4%, în creștere cu 3,6% față de prima sesiune a examenului de Bacalaureat din 2023 (72,8%) și cea mai ridicată din 2009.
Neoficial, din teren, problemele școlii românești sunt multe și, de ani de zile, fără soluții clare pentru a reseta și a da un suflu nou sistemului de învățământ de secol XXI.
Expertul în educație Ovidiu Pânișoară este de părere că, dincolo de discuțiile existente în această perioadă cu privire la gradul de dificultate sau la lejeritatea subiectelor de la Bacal, mult mai important este să vedem și să înțelegem ce înseamnă aceste examene și unde duc ele pentru generațiile care vin din spate.
Ovidiu Pânișoară susține că, de multe ori, societatea de astăzi este interesată mai mult de note, de rezultatele obținute de elev, ceea ce poate fi o oglindă falsă, care nu relevă de fiecare dată corect parcursul unui copil, din punct de vedere al cunoștințelor dobândite de-a lungul anilor școlari.
„Este mult mai important să vedem în ce măsură aceste examene influențează sau nu modul în care copiii, respectiv elevii, se raportează la școală și la societate în ansamblul său. Societatea este interesată – și este firesc pe undeva – de finalizări. În schimb, nu este interesată de ce se întâmplă pe parcursul anilor până se ajunge la acest examen de finalizare. Care nu este altceva decât o oglindă a ceea ce s-a întâmplat până aici, dar esteo oglindă falsă.
De ce spun asta? Pentru că, pe de o parte, la Evaluarea Națională vorbim despre examene din două discipline și nu din toate, iar la Bacalaureat, vorbim despre un examen care nu impune un filtru, ci impune doar o rată de promovare. Și acum întrebarea este dacă aceste examene sunt relevante, așa cum sunt ele construite, pe de o parte. Și dacă sunt relevante, ce facem cu ele pe mai departe? Și cred că răspunsul poate să fie și într-o parte, și în alta.
Sunt relevante în perspectiva a ceea ce s-a dorit sau s-a urmărit pentru construcție. Până la urmă, la Evaluarea Națională, evaluăm din două discipline, după care mergem la Bacalaureat pe mai multe. Nu este totuși un examen de selecție și nu poți să faci selecție pe toate disciplinele. Celălalt examen este unul care presupune doar o certificare a unor competențe.
Dar am o întrebare, și anume dacă certificarea acestor competențe se poate face printr-un examen teoretic, care îmi spune doar cât de mult copiii pot să reproducă o informație – sau, mă rog, în cel mai bun caz s-o înțeleagă -, și nu cum pot să o aplice, cum pot să reflecteze asupra ei, nu cum pot să facă ceva la nivelul elementelor de analiză, de sinteză„, a mai spus Ovidiu Pânișoară.
Expertul în educație susține că adevăratul câștig este acela în care copiii își doresc să învețe pentru a acumula cunoștințe și nu exclusiv pentru note și rezultate de moment.
Ovidiu Pânișoară explică de ce Evaluarea Națională și Bacalaureatul – examenele care stârnesc în continuare discuții și controverse în societatea românească – nu sunt tocmai reprezentative pentru ceea ce înseamă nivelul de cunoștințe acumulat de un elev de-a lungul anului școlar.
„Evaluarea ar trebui să se întoarcă asupra învățării, să fie permanentă și să se întoarcă asupra activităților din timpul școlarității. Pentru că ar trebui să avem copii care să-și dorească să învețe, și nu copii care să aibă rezultate bune și atât. Pe noi ne interesează, în schimb, doar rezultatele. Suntem de fațadă, ne interesează doar să demonstreze copiii că au învățat.
Ne interesează cei care nu au învățat, de ce nu au învățat sau cei care au învățat, în ce măsură acea învățare a fost profundă sau a fost pe termen scurt, doar pentru a obține rezultate bune la niște examene? A făcut cineva o astfel de analiză? Vă spun eu că nimeni. Și în continuare aceste examene sunt vârful de lance a discuției din societate. În opinia mea, ele nu sunt reprezentative.
Aceste examene încearcă, pe undeva, să ofere o o imagine, dar imaginea este destul de slabă, nu are consistență. Eu, inclusiv la Bacalaureat aș vedea – pe lângă niște examene teoretice, care, poate, este firesc să existe, pentru a vedea în ce măsură copiii stăpânesc anumite cunoștințe – și un proiect în care copilul să demonstreze că la anumite materii are și niște competențe ridicate, nu doar acelea de a face față unor subiecte”, a argumentat Ovidiu Pânișoară.
Expertul în educație crede că, pe viitor, este nevoie de o schimbare de concepție asupra subiectelor. Mai mult, elevii nu trebuie să învețe pentru examen, ci învățarea trebuie să fie pentru ei și pentru ceea ce vor face mai departe.
„Dacă vrem să facem ceva mai mult, dacă ne limităm la ce avem acum, într-un an va fi mai sus, într-un an va fi mai jos. Va conta foarte mult cel care face subiectele. Dacă schimbăm concepția, atunci nu o să mai fie în mâna unui decident modul în care ar putea să arate la un moment dat subiectele. Și nici nu ar mai exista astfel de de perspective, care pot să fie corecte sau incorecte. Întotdeauna vor exista bănuieli. Toate aceste lucruri ar trebui să fie depășite printr-o altă concepție asupra examenelor.
Nu a dispărut nici acum industria comentariilor pe de rost. Pur și simplu, în loc să dezvoltăm cultural generația, care vine din spate, noi le oferim niște chei de rezolvare a unui sistem, folositoare doar în momentul rezolvării sistemului. Trebuie să înveți pentru că vrei să înveți sau pentru că îți place să înveți. Iar examenul nu este altceva decât o oglindă prin care ar trebui să celebrezi această învățare.
Să fii bucuros, să te duci la examen, spunând: «Hai să vă arăt ce note minunate iau, pentru că eu chiar am învățat». Nu să fie invers: «Învață pentru examen!» Niciodată nu trebuie să înveți pentru examen, învățarea trebuie să fie pentru tine, pentru ceea ce vei face mai departe, ce cunoștințe ai nevoie mai departe, pentru cultura ta generală și pentru viziunea ta, în ceea ce te privește pe tine ca om”, a mai spus Ovidiu Pânișoară.
Expertul în educație a subliniat că nu ne mai permitem să facem din școala românească forme fără fond, ci este important să ajungem la esență, să ajungem la motivarea elevilor și la formarea adecvată a profesorilor, oferindu-le instrumentale necesare pentru un învățământ de calitate.
Ovidiu Pânișoară a concluzionat, referitor la starea învățământului din România lui 2024, că este nevoie de o reformă în care lumea să creadă, în care oamenii să fie consultați și să fie parte a sistemului, altfel nu se va produce nicio modificare mulțumitoare.
Din păcate, în ultimii zeci de ani, putem să spunem că avem aceeași viziune. Nu văd o linie directoare, un fir roșu al modificărilor de substanță, care să înceapă cu programele școlare, cu formarea profesorilor. Să nu facem forme fără fond, ci să ajungem la esență, să ajungem la motivarea elevilor, să vorbească despre școala părinților. Sunt schimbări grele, sunt de acord cu asta. Vor exista discuții, va trebui cineva – dacă vreodată se va întâmpla să și le asume, cu riscul ca, la început, foarte multă lume să fie împotrivă.
Dar odată ce aceste schimbări își vor produce efectele, lucrurile se vor vedea. Altfel, facem nuanțe. Și ca să dau un exemplu, este ca și cum noi spălăm geamurile unei clădiri la care a căzut tencuiala și pe care scrie «clădire cu risc seismic.» Bun, nu este rău că intră mai multă lumină în clădirea respectivă, dar la primul cutremur, pică.
Revenind, ceea ce vreau să spun este că nu ne gândim la o restructurare acolo unde este necesară, și anume la fundație. Să lăsăm ferestrele așa o perioadă, că nu se întâmplă nimic dacă investim mai întâi banii într-o fundație solidă.
Dar pe noi ne interesează să dea bine și cine trece pe stradă să spună: «Ia uitați ce curate sunt ferestrele la clădirea respectică», deși noi știm că ea scârție foarte rău. Acest lucru este știut de majoritatea profesorilor, care cunosc toate hibele din sistem, numai că nu au putere să le schimbe, pentru că ei sunt la catedră. Și nu le dă nimeni nici instrumentele necesare pe care să le folosească la catedră, nici viziunea aceea generală, în care cineva să creadă.
Avem, în primul rând, nevoie de o reformă în care lumea să creadă, în care lumea să fie întrebată, până la ultimul om la firul ierbii. Să existe acel principiu al colaborării, în care lumea să creadă într-o schimbare.
Atât timp cât schimbarea este decisă de undeva și nu este un curent de opinie care pune în funcțiune toate resursele și energiile de la firul ierbii, nu se va întâmpla nimic„, a mai spus expertul în educație Ovidiu Pânișoară.
Rezultatele de la examenul de Bacalaureat 2024 au fost afișate luni 8 iulie, pe platforma oficială bacalaureat.edu.ro.
Rata cumulată de promovare (înainte de contestații) este de 76,4%, în creștere cu 3,6% față de prima sesiune din anul trecut (72,8%), respectiv cea mai ridicată din 2009.
Pentru promoția care a terminat liceul în 2024, rata de succes este de 81,5%, în creștere cu peste 3% față de prima sesiune din 2023 (78,4%). Pentru promoțiile din anii trecuți, ponderea se situează la 31,9%, superior cu peste 3% comparativ cu anul trecut (28,5%).
39 de candidați au obținut media 10 la examenul de Bacalaureat 2024.
Rezultatele finale, după rezolvarea contestațiilor, vor fi afișate în data de 12 iulie, în centrele de examen și online.
După publicarea rezultatelor de la examenul de Bacalaureat 2024, au apărut și acuzații despre posibile presiuni exercitate asupra grupurilor de experți care au conceput subiectele, pentru ca gradul de dificultate al acestora să fie unul redus.
Potrivit unor surse din Ministerul Educației și din inspectoratele școlare județene citate de Edupedu.ro, cu o săptămână înainte de Bacalaureat, la solicitarea ministrului Ligia Deca, ar fi fost aduși în Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație (CNPEE) – instituția din minister care concepe toate subiectele de examene – profesori din exterior, pentru a vedea subiectele secretizate.
Ligia Deca a infirmat că ar avea vreun amestec în conceparea, respectiv influențarea gradului de dificultate al subiectelor la „examenul maturității”.
Ministrul Educației nu are nicio implicare în ceea ce înseamnă procesul de elaborare al subiectelor. Procesul de elaborare este gestionat de Centrul Național Politici de Evaluare (…) De asemenea, Comisia Națională gestionează ce înseamnă desfășurarea procesului de evaluare. Permiteți-mi să mărturisesc că și eu am văzut în presă diferite poziții ale cadrelor didactice care indicau mai degrabă un nivel mediu al subiectelor.
Nu cred că elevii care au învățat bine au avut o problemă. Însă, în același timp, dacă ne uităm la cifre, vedem că ele nu sunt mod semnificativ statistic, nici mai bune, nici mai proaste decât în ultimii ani. Deci, din punctul meu de vedere, la nivelul conducerii ministerului nu a existat niciodată o interferență cu procesul firesc de elaborare a subiectelor”, a concluzionat Ligia Deca, referitor la aceste suspiciuni.
Întrebată luni, în conferinţa de presă în care a anunţat rezultatele examenului de Bacalaureat, dacă ia în calcul adoptarea modelului unor ţări occidentale, unde în ultimii doi ani de liceu, elevii aleg ce facultate doresc să urmeze şi se concentrează mai mult pe materiile pe care ar urma să le studieze, ministrul Ligia Deca a răspuns că personal ar opta ”pentru.”
Într-adevăr, am avut această discuţie a personalizării curriculumului liceal în funcţie de opţiunea ulterioară a absolventului. A fost una dintre discuţiile iniţiale şi unul dintre principiile pe care am rugat ca cei din grupurile de lucru să le ia în considerare.
O să vedem ce rezultă în urma discuţiilor din grupurile de lucru, însă eu, personal, da, mi-aş dori o flexibilitate mai mare în anii finali ai parcursului liceal, în aşa fel încât să existe relevanţă a disciplinelor care pot fi alese de către elev, în aşa fel încât parcursul ulterior în învăţământul superior să fie sprijinit de parcursul liceal”, a spus ministrul Educaţiei.