Candidatura lui Klaus Iohannis la șefia NATO, anunțată fără a primi binecuvântarea oficială nu a trecut neobservată. Într-un articol dedicat summitului NATO de la Washington, publicația Politico a trecut în revistă mai multe nerealizări ale președintelui român.
Jurnaliștii de la Politico, notează că atunci ,,când Klaus Iohannis a devenit președintele României în 2014 (și din nou în 2019), națiunea spera că își va îndeplini promisiunea de a progresa împotriva corupției. Acel progres nu s-a materializat niciodată. Nici ambițiile sale de a deveni următorul secretar general al NATO. A stârnit destul de mult lucrurile la Bruxelles, prezentându-și numele, aparent fără a se consulta în prealabil în cadrul alianței, și în cele din urmă a renunțat pentru a elibera culoarul lui Rutte.
Iohannis a co-fondat B9, un grup NATO de state est-europene format după anexarea Crimeei de către Rusia în 2014. Dar acea alianță se va rupe. Ungaria și Slovacia au evitat summitul din iunie, iar Bulgaria a blocat o poziție unificată cu privire la ajutorul de apărare acordat Ucrainei, lăsând grupul fără o declarație comună pentru prima dată.”
Politico continuă analiza cu privire la viitorul lui Klaus Iohannis.
Cu mandatul încheiat anul acesta, Iohannis este încă în căutarea unui rol internațional de top. Dacă se va mulțumi cu un loc în calitate de comisar al UE –cel de apărăre – rămâne neclar, mai scriu jurnaliștii.