Strategia Energetică a României, pe drum spre avizare pentru a fi inclusă pe agenda Guvernului. Care sunt prioritățile în domeniu

Proiectul Strategiei Energetice a României 2025-2035, cu perspectiva anului 2050 intră în procesul de avizare, după ce Ministerul Energiei a încheiat etapa de consultare publică, au anunțat, marți, oficialii instituției. În această perioadă, au fost primite peste 100 de puncte de vedere scrise, mai ales din partea actorilor din domeniile Energiei și Mediului.

Ministerul Energiei a încheiat perioada de consultare publică pentru Strategia Energetică a României 2025-2035, cu perspectiva anului 2050. Proiectul fusese lansat în consultare publică, pe 14 iunie, pentru o lună, la aproape patru ani după cel pus în dezbatere publică, fără a fi trecut măcar pe ordinea de zi a Guvernului, de fostul Minister al Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri.

În acest interval, Ministerul Energiei a primit peste o sută de puncte de vedere scrise din partea asociațiilor din industrie, experților, ONG-urilor de mediu, societății civile și altor actori interesați. De asemenea, în perioada consultării interinstituționale, Ministerul Energiei a primit puncte de vedere din partea ministerelor, agențiilor și instituțiilor publice relevante.

„După 15 ani, România va avea într-un final o strategie națională în domeniul energiei. Prin această strategie, Guvernul României va putea să prioritizeze investiții, proiecte și va putea să mențină o linie clară în privința modului în care se va realiza tranziția energetică în următorul deceniu. În aceste zile vedem cu toții cât de importantă este o viziune coerentă de planificare și prioritizare a investițiilor”, a transmis ministrul Energiei, Sebastian Burduja, în comunicatul citat.

„Suntem recunoscători pentru implicarea activă a tuturor actorilor în acest proces de consultare publică. Punctele de vedere și sugestiile primite sunt importante pentru a putea alinia Strategia Energetică la nevoile României de astăzi și de mâine. Vom analiza cu atenție toate contribuțiile și vom asigura integrarea acestora în documentul final. Ne dorim ca strategia energetică națională să asigure să asigure bazele dezvoltării României în condiții de securitate energetică, prețuri corecte pentru cetățeni și companii, precum și sustenabilitate și protecție a mediului”, a declarat Sebastian Burduja.

Pe 3 iulie, Ministerul Energiei a organizat o dezbatere publică în cadrul căreia actorii interesați și-au exprimat punctele de vedere și au discutat aspectele esențiale ale Strategiei Energetice.

După analiza și integrarea propunerilor de către echipa Ministerului Energiei, va fi inițiată procedura de avizare, necesară înainte de aprobarea în Guvern, prin Hotărâre de Guvern, a Strategiei Energetice Naționale.

„Ministerul Energiei rămâne un partener activ de dialog pentru toți actorii din sectorul energetic”, a conchis instituția.

Proiectul pus în consultare

Per ansamblu, Strategia Energetică a României propunea, în proiectul revizuit, atingerea a șase obiective fundamentale:

• Securitate energetică
• Energie cu emisii scăzute de carbon
• Eficiență energetică
• Acces fizic la energie pentru toți consumatorii și accesibilitate financiară și competitivitate economică a energiei
• Piețe de energie eficiente
• Digitalizare, dezvoltarea rețelelor inteligente și securitate cibernetică

Țintele asumate de România

Conform documentului, România și-a asumat  o reducere cu 89% a emisiilor de GES (gaze cu efect de seră) în sectorul energetic în 2035, respectiv de 99% la nivelul anului 2050 comparativ cu nivelul emisiilor GES înregistrat în anul 1990.

În ceea ce privește ponderea SRE surse regenerabile de energie în consumul final brut de energie, România și-a asumat o pondere de 41,1% în 2035, respectiv 86,1% în 2050.

Țintele vor fi îndeplinite, în principal, prin creșterea capacității instalate de producere a energiei din surse eoliene, solare, hidroenergetice și geotermale, utilizarea gazelor verzi (biometan, hidrogen, metan sintetic, etc.), precum și prin electrificarea parțială a sistemelor de încălzire și răcire.

Pentru atingerea obiectivelor și țintelor stabilite, procesul de eliminare treptată a combustibililor fosili solizi din mixul energetic reprezintă o acțiune necesară, astfel România a stabilit anul 2032 ca termen pentru dezafectarea capacităților de producere a energiei pe bază de huilă și lignit.

Astfel, Strategia Energetică a României se bazează pe următoarele principii care trebuie îndeplinite simultan:

• Prioritizarea securității de aprovizionare și a capacității de răspuns la crize;
• Dezvoltarea sectorului energetic pe principiul eficienței și raționalității economice;
• Echitate economică și socială pentru regiuni și oameni;
• Atingerea neutralității climatice până în 2050;
• Crearea unei piețe de energie libere, competitive și antreprenoriale;
• Neutralitate tehnologică și exploatarea tuturor resurselor energetice care pot contribui la reducerea emisiilor și întărirea lanțului de producție;
• Dezvoltarea sectorului de stocare a energiei electrice și termice;
• Consolidarea lanțului de aprovizionare (supply chain) dedicat industriei energetice;
• Dezvoltarea economiei circulare.

Sursa foto: Shuttestock

CITIȚI ȘI:

Strategia energetică a României, investiții de 22,6 miliarde de euro pentru obiectivele prioritare – DOCUMENT

Ministrul Energiei și șeful Transgaz au semnat contactul pentru conducta ce va alimenta Centrala Mintia. Sebastian Burduja: „Este un PROIECT GRANDIOS”