Abandonul Rusiei de la principiul unu la unu în schimbul de PRIZONIERI și prețul pentru Krasikov. Analist: „Memento dur pentru lumea REPRESIUNII ruse”

Șaisprezece prizonieri au fost predați din Rusia lui Putin în Occident și opt au fost transferați din Occident în Rusia. Acordul, care a fost perfectat de-a lungul mai multor ani, a fost construit, în principal, în jurul dorinței puternice a președintelui rus Vladimir Putin de a-l recupera pe asasinul Vadim Krasikov. Acesta a fost închis în Germania, în anul 2019, pentru uciderea comandantului rebelul cecen Zelimkhan Khangoshvili. 

Vadim Krasikov a fost pivotul negocierilor, unele care, în cele din urmă, au condus la un schimb de prizonieri mult mai mare, punctează Tatiana Stanovaya, într-o analiză publicată de Carnegie Endowment for International Peace.

Mulți au sugerat, de altfel, că ar fi un semn de speranță pentru negocierile de pace din Ucraina faptul că părțile au putut ajunge, până la urmă, la un acord, dar Tatiana Stanovaya este sceptică.

„Cel mai frapant aspect al schimbului (n.red. – de prizonieri) a fost dimensiunea acestuia.

Rusia a renunțat la șaisprezece persoane, inclusiv străini acuzați de spionaj, critici proeminenți ai lui Putin (precum Vladimir Kara-Murza și Ilya Yashin) și jurnalişti sau activiști mai puțin cunoscuți (artista Alexandra Skochilenko, jurnalistul Alsu Kurmasheva, Liliya Chanysheva și Ksenia Fadeeva, care au fost aliați ai regretatului lider al opoziției Alexei Navalnîi.

Rusia l-a eliberat și pe jurnalistul american Evan Gershkovich, care fusese arestat și condamnat și pe care Putin l-a legat direct de Krasikov. Gershkovich a fost condamnat la șaisprezece ani de închisoare pentru spionaj, cu doar două săptămâni înainte ca schimbul să aibă loc.

În ultimii doi ani, Rusia a făcut eforturi mari pentru a crește numărul de prizonieri pe care îi deține, care puteau fi folosiți într-un astfel de schimb.

Kremlinul a motivat că, deoarece Washingtonul vâna activ rușii  – întrebarea dacă aceștia erau spioni sau nu a fost uitată în mod convenabil -, va răspunde prin luarea de ostatici.

Mesajul a fost simplu: arestarea oamenilor Rusiei ar duce la arestarea fără discernământ a cetățenilor americani. Desigur, natura celor două sisteme politice înseamnă că Moscova poate fi mult mai subtilă în această privință decât Washingtonul”, scrie Tatiana Stanovaya.

„Pariul Moscovei a dat roade în anul 2022, Griner a fost schimbat cu celebrul traficant de arme Viktor Bout”

În timp ce toate circumstanțele care înconjoară arestarea sub suspiciunea de spionaj a fostului pușcaș marin american Paul Whelan, în anul 2018, nu erau pe deplin clare, reținerea starului american de baschet Brittney Griner, în anul 2022, a fost legată doar de pașaportul ei american și de încercările Kremlinului de a influența opinia publică din SUA, continuă Stanovaya.

„Pariul Moscovei a dat roade. În anul 2022, Griner a fost schimbată cu celebrul traficant de arme Viktor Bout. Krasikov, însă, a fost un premiu mult mai dificil.

Interesul personal al lui Putin față de presupusul agent de informații a fost clar în interviul său cu prezentatorul de talk-show din SUA Tucker Carlson, în luna februarie. Răspunzând la o întrebare despre Gershkovich, Putin a schimbat rapid subiectul cu Krasikov, pe care l-a caracterizat drept un adevărat patriot care a făcut dreptate în cazul nemilosului bandit Khangoshvili.

Nu există nicio îndoială că Putin l-a văzut pe Krasikov ca pe un adevărat patriot. În ochii președintelui rus, acesta și-a îndeplinit datoria și merita nu numai să fie înapoiat Rusiei, ci și să fie acoperit cu onoruri și respect.

Principala piedică în calea recuperării lui Krasikov s-a dovedit a fi Germania. Oficialii de la Berlin au fost fermi că un asasin rus care a împușcat o altă persoană în plină zi pe străzile capitalei germane nu va fi predat Moscovei.

Au fost doi factori concreți care au modelat conturul acordului final. Primul a fost moartea subită a liderului opoziției, Navalnîi, la vârsta de 47 de ani, într-o închisoare din Rusia, la începutul acestui an. Deși acest lucru a determinat Berlinul să înghețe, temporar, negocierile despre predarea lui Krasikov – poate pentru că au căutat ca Navalnîi să fie eliberat într-un schimb de prizonieri -,  a făcut, de asemenea, să fie foarte clară valoarea umanitară a unui asemenea schimb.

Era evident că și alții puteau avea aceeași soartă ca și Navalnîi. Șansa de a elibera prizonierii politic din închisorile rusești a fost un stimulent major pentru Berlin și unul care a ajutat la depășirea obstacolelor legale și politice în predarea asasinului Krasikov.

Al doilea factor a fost incertitudinea din jurul apropiatelor alegeri prezidențiale din SUA, care a ridicat perspectiva pierderii întregii lucrări minuțioase din ultimii doi ani. Nici președintele american Joe Biden, nici Putin nu și-au dorit să se întâmple asta”, mai scrie Tatiana Stanovaya în analiza sa.

„Rusia a abandonat principiul său obișnuit unu la unu pentru astfel de schimburi de prizonieri”

După toate probabilitățile, continuă Stanovaya, alegerile care se pregătesc în SUA au făcut ambele părți puțin mai flexibile, în special Rusia, care a decis nu numai să le ofere democraților un succes de politică externă înainte de votul din noiembrie.

În același timp, Rusia a abandonat principiul său obișnuit unu la unu pentru astfel de schimburi de prizonieri. Moscova a dat Occidentului șaisprezece prizonieri și a primit doar opt în schimb.

„Cu toate acestea, este extrem de puțin probabil ca Rusia să demonstreze un tip similar de flexibilitate atunci când vine vorba de războiul din Ucraina. Așteptările că schimbul este primul pas către detensionarea situației și către negocierile de pace sunt serios supraevaluate.

Chiar dacă schimbul poate fi considerat un succes, s-a desfășurat foarte diferit față de schimbul din anul 2010, în care Statele Unite au renunțat la zece agenți ruși în schimbul a patru. Pe atunci, schimbul era încadrat ca o resetare în relațiile bilaterale. De data aceasta, a fost mai degrabă ca un cuplu care divorțează și își împarte bunurile.

În cele din urmă, Moscova a plătit un preț mare pentru Krasikov, iar Putin riscă să fie criticat intern pentru că Rusia a plătit în plus, eliberând politicieni de opoziție de profil înalt.

Rusia se poate aștepta, de asemenea, la ceva mai multe daune reputaționale. Schimbul a fost un memento dur pentru lumea represiunii ruse, a ilegalității și a tratamentului brutal față de personalitățile opoziției”, notează Tatiana Stanovaya.

„Schimbul recent a fost doar sfârșitul unei anumite faze de confruntare”

Pentru Occident, acordul a avut o dublă semnificație: în primul rând, să-și elibereze cetățenii din închisorile rusești și, în al doilea rând, să sublinieze că Rusia este periculoasă și crudă.

Nu va mai fi aceeași nevoie ca serviciile de informații ale Rusiei și ale Statelor Unite să mențină un astfel de contact strâns, consideră Tatiana Stanovaya.

„În cele din urmă, există factori mult mai importanți – fără nicio legătură cu schimbul – care determină dinamica războiului din Ucraina.

Rezultatul alegerilor din SUA, schimbările politice interne din Ucraina, situația de pe câmpul de luptă și resursele militare disponibile ambelor părți au mult mai multă greutate atunci când vine vorba de posibile discuții de pace.

Schimbul recent a fost doar sfârșitul unei anumite faze de confruntare. Contururile fazei următoare sunt încă în curs de formare”, încheie Tatiana Stanovaya.

CITEȘTE ȘI:

Proiectul „Kylo”. Serviciul de Informații Externe al Rusiei lui Putin și campania de DEZINFORMARE dusă în Occident: „Morala și etica nu-și au locul”

Putin nu uită și nu iartă. Publicația THE MOSCOW TIMES, scoasă în afara legii de Procuratura Generală a Rusiei. „Refuzăm să fim reduși la tăcere”

Culisele vizitei lui Viktor Orbán la Moscova. Putin „șlefuiește” VERIGA SLABĂ a Occidentului, liderul Ungariei vrea să tragă o carte câștigătoare

O BLOCADĂ NAVALĂ împotriva exporturilor de petrol ale Rusiei lui Putin riscă o confruntare militară? „Casus belli, de multe ori în istorie”

Noi temeri după summitul SCO din Kazahstan și ecuația Rusia – China. „Ar putea deveni fundamentul unei noi ordini mondiale ANTIDEMOCRATICE?”