Sfântul Alexandru, venerat de Biserica Ortodoxă ca unul dintre cei mai mari ierarhi și apărători ai credinței creștine, este sărbătorit anual pe 30 august, iar GÂNDUL transmite un călduros La mulți ani tuturor celor care poartă acest nume.
Pe 30 august 2024, Biserica Ortodoxă îl cinstește pe Sfântul Alexandru, unul dintre marii ierarhi și apărători ai credinței creștine din secolul al IV-lea.
În această zi de sărbătoare, marcată cu cruce neagră în calendarul ortodox, sunt prăznuite și persoanele care poartă numele de Alexandru, Alexandra, Sandu, Sanda și alte variante derivate, fiind un moment de bucurie și felicitări pentru aceștia.
Trăind în secolul al IV-lea, Sfântul Alexandru a fost Patriarhul Constantinopolului între anii 325 și 337 și a jucat un rol crucial la Primul Sinod Ecumenic de la Niceea, unde a susținut cu fermitate dogma ortodoxă privind divinitatea lui Iisus Hristos.
După săvârșirea Sinodului, Alexandru întorcându-se din Niceea în Constantinopol, îngerul Domnului s-a arătat fericitului Mitrofan, spunându-i că i se apropie sfârșitul și poruncindu-i să-l lase după sine ca patriarh pe Alexandru, zicând: „După zece zile îți vei lua cununa de la Dumnezeu, iar scaunul bisericesc să-l ia, în locul tău, Alexandru, slujitorul tău”.
Deci, a venit și dreptcredinciosul împărat, marele Constantin, împreună cu alți părinți, ca să cerceteze pe Sfântul Patriarh Mitrofan care era bolnav și zăcea pe patul morții.
Când l-a întrebat pe cine îl va binecuvânta să primească scaunul patriarhiei după mutarea sa, Sfântul Mitrofan a răspuns: „Domnul mi-a descoperit că după mine va lua scaunul patriarhiei Alexandru, împreună slujitorul meu, cel vrednic de adevărata alegere și de darul Duhului Sfânt”. Așa s-a și întâmplat.
Venerat pentru viața sa sfântă, Sfântul Alexandru este cunoscut și pentru numeroasele minuni pe care le-a săvârșit, printre care vindecări miraculoase și protejarea orașului Constantinopol de pericole prin puterea rugăciunii, potrivit doxologia.ro.
Cunoscut pentru faptele sale bune și devotamentul său față de credința creștină, Alexandru a fost trimis de Patriarhul Mitrofan să participe la Primul Sinod Ecumenic de la Niceea, unde a luptat cu tărie împotriva ereziei lui Arie. După încheierea Sinodului, Patriarhul Mitrofan, aflat pe patul de moarte, a primit o revelație divină care l-a îndemnat să îl numească pe Alexandru succesorul său în scaunul patriarhal.
Sfântul Alexandru a devenit Patriarh al Constantinopolului, continuând să apere ortodoxia împotriva ereziilor și filosofilor păgâni. Un moment notabil din viața sa a fost confruntarea cu un filosof elin, căruia i-a poruncit să tacă în numele lui Iisus Hristos, iar acesta a rămas mut. Acest miracol a convins mulți filosofi să se convertească la creștinism.
De asemenea, Alexandru a luptat împotriva lui Arie, un lider eretic. Arie a murit într-un mod neașteptat și umilitor, conform unei viziuni de noapte, care a fost interpretată ca o dovadă a dreptății divine și a protecției asupra Bisericii. După moartea lui Arie, Alexandru a continuat să păstorească Biserica până la adânci bătrâneți, fiind cunoscut pentru dârzenia și dedicarea sa față de credință.
Pe patul de moarte, Alexandru a desemnat pe Pavel și Macedonie ca posibili succesorii, alegându-i pentru diferite trăsături. După decesul său, Pavel a preluat scaunul patriarhal.