SANTORINI, ultima destinație de top a Europei care declară război turismului în masă

Santorini, perla Greciei, se confruntă cu o provocare neașteptată în această vară: prea mulți turiști, spun autoritățile! În ultimele luni, zilnic, până la 17.000 de vizitatori s-au perindat pe străduțele înguste din Fira, principalul oraș al insulei.

Primarul din Santorini, Nikos Zorzos, avertizează cu privire la criza turismului excesiv.

Primarul din Santorini se revoltă

Santorini nu va putea „să se salveze” dacă dezvoltarea galopantă – cel mai tangibil efect al turismului excesiv – nu este imediat frânată, a avertizat primarul.

ECONOMIE Elveția și Uniunea Europeană au ajuns la un acord de consolidare a relațiilor COMERCIALE bilaterale

19:35

POLITICĂ Ciolacu, lui Viktor Orbán: În vacarmul politic de la București avem parte și de ECHILIBRU. Iar acesta este Kelemen Hunor

19:31

Având în vedere că peste 3,4 milioane de turiști sunt așteptați să viziteze în acest an Santorini, Nikos Zorzos a cerut măsuri urgente pentru a opri avalanșa de construcții care riscă să provoace ruinarea insulei.

„Trăim într-un loc cu doar 25.000 de suflete și nu avem nevoie de mai multe hoteluri sau de mai multe camere închiriate. Dacă distrugi peisajul, unul atât de bogat ca al nostru, distrugi chiar motivul pentru care oamenii vin aici”, a declarat el pentru The Guardian.

Boom-ul construcțiilor este direct legat de numărul uriaș de persoane care vizitează o insulă ce oricum atinsese „punctul de saturație” înainte de pandemia Covid, potrivit lui Zorzos.

Câte paturi de hotel sunt în Santorini

Faimoasă pentru apusurile de soare și frumusețea naturală unică, Santorini are aproximativ 80.000 de paturi de hotel, mai multe pe metru pătrat decât orice altă destinație turistică grecească, cu excepția Kos și Rodos.

Aproximativ o cincime din insulă a fost deja „betonată”. Însă, spre consternarea ecologiștilor, autoritățile de la Atena au aprobat și mai multe autorizații de construcție între 2018 și 2022, permițând construirea pe o suprafață suplimentară de 449 579 de metri pătrați – aproximativ 2% din suprafața totală.

Lanțurile hoteliere cu capital străin și investitorii „strategici” în turism au condus cererile de acordare a licențelor – multe dintre acestea în afara zonelor reglementate – care vor include unități de cazare de lux menite să încaseze mii de euro pe persoană pe noapte, în așteptarea turiștilor înstăriți din India și China în anii următori.

Până în 2028, Grecia speră să atragă aproape 40 de milioane de turiști la nivel național – cu 5,5 milioane mai mulți decât anul acesta și de aproape patru ori populația sa totală.

Într-o intervenție rară, luna trecută, președinta Greciei, Katerina Sakellaropoulou, a vorbit despre nevoia unei viziuni pe termen lung asupra capacității insulelor aflate la vârful de lance al turismului. Guvernul său de centru-dreapta, favorabil mediului de afaceri, a fost acuzat de o abordare prea permisivă a dezvoltării.

„Nu vrem să ajungem ca Veneția”

În această vară, până la 17.000 de turiști au străbătut zilnic străduțele înguste din Fira, cel mai important oraș de pe insula Santorini.

„Au existat momente în care presiunea este insuportabilă. Peste tot e plin de oameni care nu au timp să se oprească, nu au timp să se bucure, care sunt de fapt plini de anxietate, pentru că sunt atât de grăbiți”, a declarat Zorzos, vorbind despre ocaziile în care cinci nave de croazieră au sosit în același timp.

Grecia este acum una dintre primele 10 destinații din lume, ministrul turismului, Olga Kefalogianni, anunțând că țara și-a stabilit obiectivul de a deveni o „putere turistică globală”.

În ciuda unui alt sezon frenetic, primarul este încă optimist – „Poate că încă mă simt ca Sisif. Dar atitudinile s-au schimbat. Înainte, oamenii credeau că am greșit să fiu atât de critic. Acum, mă opresc pe stradă pentru a-mi spune cât de mult am avut dreptate. Nu vrem să ajungem ca Veneția sau Barcelona. Știm că nu se mai poate continua așa”.

CITEȘTE ȘI:

Debarcarea din Normandia în Santorini. Insula se SCUFUNDĂ sub turiști

Localnicii din Santorini se opun TURISMULUI de masă. Ce motive au?