Câți români din diaspora s-au înscris pentru vot la parlamentare și prezidențiale, cu trei luni înainte de alegeri? Estimări privind prezența la urne

Din total de aproximativ 19 milioane de români cu drept de vot, aproape 960.000 au oficial domiciliul în străinătate, iar dintre aceștia, un procent infim și-a exprimat online opțiunea de a alege la secție sau prin corespondență, la cinci luni de când s-a dat startul înscrierilor pentru votul în străinătate pentru Parlament și pentru viitorul șef al statului. Analistul politic Radu Magdin explică, într-un comentariu pentru Gândul, care sunt elementele care ar mobiliza la urne alegătorii din diaspora, într-un moment în care candidaturile nu sunt încă oficial depuse, iar tabloul politic este „în dinamică” în perspectiva alegerilor generale și prezidențiale, care vor avea loc peste aproape trei luni.

Aproape 19 milioane de români cu drept de vot sunt chemați să pună ștampila pe reprezentanți partidelor sau independenții care vor candida pentru un loc în viitorul Legislativ sau pentru fotoliul de la Palatul Cotroceni.

Mai exact, la 31 august, numărul totalul de cetățeni cu drept de vot înscriși în Registrul electoral era de 18.974.516, conform informării de marți a Autorității Electorale Permanente (AEP). Dintre aceștia, 18.014.735 au domiciliul sau reședința în țară, iar 959.781 au domiciliul în străinătate și sunt posesori de pașaport CRDS (pașaportul simplu electronic pentru cetățeni români cu domiciliul în străinătate).

Conform calendarului oficial, alegerile parlamentare au loc pe 1 decembrie, iar alegerile prezidențiale, pe 24 noiembrie și, dacă este cazul, pe 8 decembrie.

Acestea sunt zilele de vot din țară, care sunt mereu duminica, în timp ce românii cu domiciliul în străinătate au la dispoziție mai multe zile în care își pot exercita votul, respectiv două zile pentru alegerile generale și trei zile pentru cele prezidențiale.

Cât de mare este interesul pentru alegeri

Potrivit legii, așa cu, au informat și AEP și Ministerul Afacerilor Externe, care organizează secțiile de vor în străinătate, începând cu ziua de 1 aprilie 2024, alegătorii români care doresc să voteze la alegerile prezidențiale și/sau la alegerile parlamentare din acest an prin corespondență sau la o secție de votare din străinătate mai aproape de domiciliu sau reședință se pot înregistra online pe portalul www.votstrainatate.ro, gestionat de Autoritatea Electorală Permanentă.

Conform informațiilor actualizate pe platformă marți seara, la cinci luni și două zile de la start, au trimis cereri de vor fie la secții, fie prin corespondență, doar câteva mii de români cu drept de vot ceea de nu exclude opțiunea celorlați alegători de a se prezenta la urnele fizice în zilele stabilite în legislația electorală.

Procentul celor care s-au înscris online este infim raportat la numărul total de 959.781 de alegători cu domiciliul stabilit oficial în străinătate:

• Alegerea Senatului și a Camerei Deputaților

Cereri de vot la secție primite : 1.670 (0,17%)

Cereri de vot prin corespondență primite: 2.286 (0,23%)

• Alegerea Președintelui României

Cereri de vot la secție primite: 1.470 (0,15%)

Cereri de vot prin corespondență primite: 2.454 (0,25%)

Câți români au votat la scrutinele anterioare

O estimare pe baza rezultatelor de la alegerile trecute ar putea fi puțin relevantă, având în vedere contextele politice, dar și pandemice, fără precedent.

În alegerile din 2019, în urma cărora Klaus Iohannis a câștigat al doilea mandat, a fost o mobilizare fără precedent a românilor din diaspora: 675.348 (din care 25.189 prin corespondență) în primul tur și 935.005 (dintre care peste 17.500 prin corespondență), în turul doi, potrivit cifrelor agregate pe platforma de prezență a AEP.

Pe de altă parte, scrutinul pentru alegerea actualului Legislativ avea loc în cel mai greu an al pandemiei de Covid-19, în cele 751 de secții de votare.

Atunci au fost în total 265.490 de votanți, dintre care 244.161 de votanți pe liste suplimentare și 21.329 pe liste de corespondență

Ce poate mobiliza electoratul

Există mai mulți facturi care pot influența mobilizarea diasporei la vot, a explicat analistul politic Radu Magdin pentru Gândul.

„Dacă miza va fi suficient de mare în turul doi – în sensul în care cei care au obținut în turul întâi, cât și la alegerile europarlamentare un scop bun, în speță, pe diaspora, în special AUR și Șoșoacă, dar și eventual dacă ajunge în turul doi Mircea Geoană – atunci acești factori ar putea determina diaspora, prin mobilizarea fie a acestor partide și electoratului, fie prin mobilizarea unui electorat nou pentru Mircea Geoană, ar putea determina o participare mai mare”, estimează analistul politic.

„Însă, și acesta este mare «însă», este greu de crezut că Mircea Geoană va reuși, la cum arată lucrurile în momentul de față, să treacă peste disciplina de partid PSD și PNL și să fie suficient de concludente în turul întâi voturile din diaspora astfel încât acesta să intre în turul doi. O situație similară este și pentru George Simion, având în vedere canibalizarea votului atât acasă, cât și în afară între el și Diana Șoșoacă”, consideră Radu Magdin.

Cine are drept de vot

Cetățenii români au dreptul de vot și de a fi aleși, indiferent de rasă, sex, naționalitate, origine etnică, limbă vorbită, religie, opinie politică, avere sau origine socială, conform Constituției și legislației în vigoare.

Potrivit legii, alegerile parlamentare în România se desfășoară cu respectarea caracterului universal, egal, direct, secret și liber exprimat al votului.

Cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate își exercită dreptul de vot în condițiile legii.

Cetățenii români au drept de vot de la vârsta de 18 ani, dacă această vârstă a fost împlinită până în ziua alegerilor inclusiv.

Votarea în ţară e organizată într-o singură zi, care poate fi numai duminica. În străinătate, votarea se desfăşoară şi pe parcursul zilei de sâmbătă imediat anterioare datei votării. În străinătate, în ziua de sâmbătă, votarea se deschide la ora locală 7:00 şi se încheie la ora locală 21:00.

Alegătorii care la ora 21:00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de vot până cel mult la ora 23:59.

Nu au drept de vot:

• a) debilii sau alienații mintal, puși sub interdicție;
• b) persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă.

Vot pentru viitorul președinte

Potrivit legii, în urma alegerilor prezidențiale, este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscriși în listele electorale permanente.

În cazul în care niciunul dintre candidați nu a întrunit majoritatea, se organizează al doilea tur de scrutin, la care participă numai primii doi candidați stabiliți în ordinea numărului de voturi obținute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.

Alegătorii care în ziua votării se află în altă comună, în alt oraş sau municipiu sau țară decât cea în care au domiciliu votează numai la secţiile de votare speciale, după ce declară în scris pe propria răspundere că nu au mai votat şi nu vor mai vota la acel tur de scrutin.

Ziua alegerilor este duminica, iar votarea începe la ora 7:00 şi se încheie la ora 21:00.

Potrivit legii, prin excepție de la această prevedere, votarea în străinătate se desfășoară și pe parcursul zilelor de vineri și sâmbătă imediat anterioare zilei votării. Vineri, votarea începe la ora locală 12:00 și se încheie la ora locală 21:00, iar sâmbătă, votarea se deschide la ora locală 7:00 și se încheie la ora locală 21:00.

La fel ca în cazul alegerilor generale, alegătorii care la ora 21,00 se află la sediul secției de votare, precum și cei care se află la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în localul de vot pot să își exercite dreptul de vot, până cel mult la ora 23:59.

Pașii pentru înregistrare online

Mai sunt aproximativ două luni și jumătate, până cel târziu cu 15 zile înainte de data alegerilor, în care românii stabiliți în diaspora pot înregistra online cereri.

Potrivit celor mai recente date ale AEP, țările cu peste 10.000 de alegători români cu domiciliul în străinătate sunt:

• Republica Moldova: 305.050
• Germania: 128.953
• Italia: 98.423
• Statele Unite:64.699
• Spania: 62.992
• Israel: 50.615
• Canada: 48.140
• Regatul Unit: 32.315
• Ungaria: 27.417
• Austria: 26.485
• Franța: 26.092
• Belgia: 10.791

Alegătorul care dorește să se înscrie pentru votul prin corespondență – opțiune reglementată de legislația în vigoare doar la alegerile pentru Președintele României, respectiv la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților – trebuie să completeze un formular online în care să menționeze numele, prenumele, codul numeric personal, adresa de domiciliu sau reşedinţă, adresa de e-mail, precum şi opţiunea de transmitere în ţară sau la reprezentanţa diplomatică a votului exprimat prin corespondenţă. La acest formular, alegătorul trebuie să anexeze copia scanată sau fotografia actului de identitate şi a documentului care dovedeşte dreptul de şedere în străinătate, eliberat de autorităţile străine, a transmis MAE.

Alegătorul român care optează să voteze în străinătate la o secție de votare va completa un formular online, în care va înscrie numele, prenumele, codul numeric personal, adresa de e-mail, localitatea şi statul unde optează să voteze, la care anexează copia scanată sau fotografia actului de identitate. Menționăm că o secție de votare poate fi înființată la cererea a minimum 100 de cetățeni din aceeași localitate sau dintr-un grup de localități.

Lista documentelor care atestă reședința în străinătate poate fi consultată pe pagina de internet a Ministerului Afacerilor Externe, aici.

Sursa foto: Mediafax foto

Citiți și:

Toni Greblă, despre noile măsuri: În ZILELE de 30 noiembrie și 1 Decembrie nu se face campanie pentru parlamentare, ci pentru prezidențiale

Prezidențialele, mai scumpe decât parlamentarele / Mihai Constantin: Alegerea PREȘEDINTELUI este estimată la 1,39 miliarde lei