O ecuație de nerezolvat? Mongolia nu l-a ARESTAT pe Putin, dar nici nu poate fi pedepsită de CPI: „Situația convine de minune Kremlinului”

Decizia Curții Penale Internaționale (CPI) de a emite un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin – încă din luna martie a anului 2023 – a aruncat o mică provocare în planurile de călătorie ale „Țarului”. La începutul acestei săptămâni, însă, Putin a aterizat în Mongolia – un stat membru al CPI obligat să-l aresteze dacă va păși în țară.

Numai că, în loc să pună în aplicare acest mandat, autoritățile din Mongolia l-au întâmpinat pe Putin cu brațele deschise, iar a doua zi acesta a părăsit țara nestingherit. O astfel de sfidare a CPI ar putea încuraja și alte națiuni să urmeze exemplul Mongoliei, iar Kremlinul ar putea profita de precedentul care s-a creat.

• Pe 2 septembrie, Vladimir Putin a sosit în Mongolia pentru o vizită oficială. Președintele rus, alături de comisarul pentru drepturile copilului din Rusia, Maria Lvova-Belova, este dat în urmărire de Curtea Penală Internațională (CPI) pentru presupusa sa implicare în deportarea ilegală a copiilor din teritoriile ucrainene ocupate în Rusia.
• În calitate de membru al CPI, Mongolia era obligată, oficial, să-l aresteze pe Putin în temeiul mandatului de arestare emis pe numele lui Putin.
• Aceasta a fost prima vizită a lui Putin la un semnatar al Statutului de la Roma din martie 2023, când CPI a emis mandatul de arestare a acestuia.
• Putin a părăsit Mongolia în data de 3 septembrie.

CPI vs. Mongolia, șah etern

Curtea Penală Internațională nu are, totuși, mijloacele prin care să pedepsească Mongolia pentru că nu l-a arestat pe Vladimir Putin, notează site-ul independent Meduza.

„CPI, ca și alte instituții juridice internaționale, se bazează pe statele membre care acționează cu bună-credință”, explică Gleb Bogush, expert în dreptul penal internațional.

Majoritatea organizațiilor internaționale funcționează în același mod. Există excepții, dar chiar și acelea adesea nu funcționează perfect, explică Bogush. Consiliul de Securitate al ONU, spre exemplu, poate impune statelor măsuri de executare, dar membrii săi permanenți au capacitatea de a evita respectarea acestora.

• CPI nu are nicio pârghie reală asupra Mongoliei.
• În luna decembriea anului 2023, judecătorul Curții Supreme din Mongolia, Erdenebalsuren Damdin, a devenit primul judecător din țară ales în CPI.
• După cum a remarcat jurnalistul Farida Rustamova, președintele mongol Ukhnaagiin Khürelsükh – care l-a invitat pe Putin să-i viziteze țara – a descris alegerea lui Damdin drept „un semn al reputației internaționale în creștere a Mongoliei și al încrederii pe care organizațiile internaționale o au în țară”.

Judecătorii sunt aleși de statele membre și servesc un singur mandat de nouă ani, care în cazul lui Damdin a început destul de recent, în 2024.

„Adunarea poate mustra un anumit stat și poate recomanda ca acesta să respecte Statutul de la Roma. Doar reputația Mongoliei ar putea avea de suferit – acest incident va rămâne în istorie”, spune Gleb Bogush.

Ar putea fi expulzată Mongolia din CPI?

Pare foarte puțin probabil să se întâmple asta.

Activistul pentru drepturile omului Stanislav Dmitrievsky a precizat că „Statutul de la Roma nu specifică și ce acțiuni pot fi întreprinse împotriva infractorilor”.

Deși expulzarea din CPI nu este menționată în mod explicit, statele membre ar putea, teoretic, să impună orice sancțiuni pe care le consideră potrivite, atâta timp cât acestea se aliniază la dreptul internațional.

Cu toate acestea, Dmitrievsky se îndoiește că expulzarea unei țări din Adunare este o posibilitate reală.

„Au existat cazuri în care statele membre au refuzat să pună în aplicare mandatele de arestare (n.red. – emise de CPI), dar niciunul dintre acestea nu a dus la consecințe grave. Acest tip de pedeapsă este mai mult o problemă politică decât una legală și se rezumă la echilibrarea intereselor. Este clar că refuzul de a coopera subminează misiunea CPI”, afirmă activistul.

Mongolia a încălcat dreptul internațional?

Răspunsul la această întrebare este afirmativ. Și nu este vorba doar despre prevederile Statutul de la Roma, deși doar încălcarea acestui tratat este deja o încălcare a dreptului internațional.

• După cum subliniază Gleb Bogush, crimele de care este acuzat Putin sunt încălcări grave ale Convențiilor de la Geneva.
• Țările care au ratificat aceste convenții sunt obligate să judece sau să extrădeze persoanele care și-au încălcat principiile.

Bogush atrage atenția, de asemenea, asupra faptului că „autoritățile mongole citează mai degrabă considerente politice decât argumente juridice în declarațiile lor”.

Expertul crede că acest lucru se datorează faptului că autoritățile din Mongolia înțeleg pe deplin că „pur și simplu nu au un caz legal puternic”.

O situație care convine, de minune, Kremlinului

Mongolia este puternic dependentă de importurile de energie și aderă la o politică de neutralitate.

• Mongolia importă 95% din produsele sale petroliere și peste 20% din electricitate din țările vecine. Această aprovizionare este esențială.
• Potrivit purtătorului de cuvânt al guvernului, „Mongolia a menținut întotdeauna o politică de neutralitate în toate relațiile sale diplomatice, așa cum se demonstrează în declarațiile noastre înregistrate până în prezent”.

„Această situație este foarte convenabilă pentru Kremlin”, afirmă Bogush.

„Mongolia este o țară fără ieșire la mare și se învecinează atât cu Rusia, cât și cu China. Geografia și economia țării o pun într-o situație politică provocatoare. Pentru Kremlin, acesta este un scenariu foarte favorabil, deoarece îi este ușor să lucreze cu un guvern plasat într-o astfel de poziție”, mai spune Bogush.

Decizia Mongoliei, o victorie pentru Kremlin?

Gleb Bogush este de părere că Kremlinul poate privi refuzul Mongoliei de a-l aresta pe Putin ca pe o victorie.

„Întărește viziunea asupra lumii a autorităților ruse conform căreia atât dreptul internațional, cât și cel național sunt lipsiți de sens”, explică el.

Activistul pentru drepturile omului Stanislav Dmitrievsky este de acord cu Gleb Bogush, spunând că Putin „poate sărbători o victorie de moment”.

Bogush subliniază, de asemenea, că reacția comunității internaționale, chiar și la nivel retoric, va fi importantă.

„Dacă răspunsul este pur formal, ar putea influența poziția altor state, care vor ajunge să înțeleagă că încălcarea Statutului de la Roma nu duce la nicio consecință reală sau diplomatică. Mongolia cu siguranță nu a fost forțată să ratifice acest document, iar o situație în care un stat membru ignoră complet Statutul ar putea fi foarte periculoasă. Este important să ne asigurăm că Mongolia nu rămâne confortabilă în această situație”, spune specialistul.

Directorul executiv al Amnesty International Mongolia, Altantuya Batdorj, a condamnat deja acțiunile guvernului din Mongolia.

„A adăposti un fugar de justiția internațională nu echivalează doar cu obstrucționarea justiției. Dacă Mongolia oferă chiar și un refugiu sigur temporar pentru președintele Putin, va deveni efectiv un complice în asigurarea impunității pentru unele dintre cele mai grave crime conform dreptului internațional”, punctează Altantuya Batdorj.

Foto – Profimedia Images

Citește și:

Afacerea „TurkStream 2”. GAZPROM, exporturile de gaze rusești „camuflate” și încă o „gură de oxigen” pentru războiul lui Putin din Ucraina

Rusia a mai descoperit un „agent străin”. Galina Timchenko – CEO Meduza, trecută pe „LISTA NEAGRĂ” a lui Putin. „Adevărații criminali stau la Kremlin”

Jurnalistul rus Serghei Mihailov, condamnat la 8 ani de închisoare după ce a scris despre MASACRUL de la Bucha: „Putin este criminal de război”

Copilărie în Rusia lui Putin. Tații mor în Ucraina, copii merg în tabere de vară finanțate de stat. „MINI-TANCURI T-34, lecții despre cultura Chinei”

Călătoriile lui Pavel Durov. În ciuda MANIFESTULUI DE ADIO din 2014, fondatorul Telegram a intrat de 50 de ori în Rusia, în perioada 2015 – 2021