Descoperirea din Marea Neagră care i-a uimit pe cercetători. Se întinde pe o lungime de 60 de kilometri

Natura este fascinantă, de cele mai multe ori, iar cercetătorii au făcut o descoperire neașteptată în Marea Neagră. Este vorba despre un râu subacvatic, potrivit unui studiu lansat în 2010. Experții explică fenomenul care se regăsește în strâmtoarea Bosfor și care se întinde pe o lungime de aproape 60 de kilometri.

Marea Neagră a devenit obiect de studiu, de-a lungul anilor, iar experții au condus mai multe cercetări prin care să afle ce „comori” ascunde. Denumită cândva „Axaina”, marea ascunde faună și floră acvatică aparte, iar unii dintre cercetători au considerat-o un bazin meromictic (straturi de apă care nu se amestecă între ele). De altfel, la momentul actual, marea este un punct strategic deosebit. Totuși, ce descoperire i-a uimit pe cercetători și ce arată studiul din 2010?

Vezi și Fenomenul de la Marea Neagră care i-a îngrijorat pe experți. Motivul pentru care temperatura apei crește

Vezi și Ce sunt curenții rip, cei care fac victime pe litoral

Un studiu arată că Marea Neagră are un râu subacvatic de aproape 60 km lungime

Mai mulți cercetători ai Universității din Leeds au condus un studiu despre Marea Neagră. În colaborare cu Institutul Turc de Științe Marine și oamenii de știință de la Universitatea din Southampton și Universitatea Memorial din Newfoundland, experții au analizat, cu atenție, curentul care trece prin strâmtoarea Bosfor.

Cercetătorii au descoperit că pe fundul mării se află un râu subacvatic. Acesta ar avea o lungime de aproape 60 de kilometri. Potrivit studiului, adâncimea acestui râu subacvatic ar fi de 35 de metri. Curentul cu apă salină, care trece prin strâmtoarea Bosfor, are o dimensiune mult mai mică decât canalul Amazonului. Totuși, spre deosebire de Rin, transportă de zece ori mai multă apă, susțin cercetătorii. Conform BBC, râul subacvatic de pe fundul Mării Negre are o viteză de 6 km/h.

„Aceste sisteme de canale submarine sunt unele dintre cele mai mari din sistemul solar. Curge în jos pe platforma mării și în câmpia abisală, la fel ca un râu pe uscat. Câmpiile abisale ale oceanelor noastre sunt ca deșerturile lumii marine, dar aceste canale pot furniza nutrienții și ingredientele necesare vieții peste aceste deșerturi”, a precizat unul dintre cercetători.

Sursă foto: Envato (caracter ilustrativ)