Import/export în interesul Moscovei, pe filiera țărilor terțe UE: „Occidentul, nepregătit pentru un EMBARGO comercial menținut cu forța militară”

Cu ajutorul sancțiunilor impuse Kremlinului după ce armata rusă a invadat Ucraina, Uniunea Europeană a redus exporturile către Rusia lui Putin la un nivel record și a oprit complet furnizarea unor componente industriale cheie. Totuși, aceasta este doar o parte a imaginii de ansamblu. Unele țări, precum Turcia, Emiratele Arabe Unite și Armenia, funcționează ca intermediari prin care Rusia încă primește bunuri și echipamente europene.

Evitarea sancțiunilor prin țări terțe – state care nu sunt membre UE – nu este o problemă nouă, notează analistul financiar Alexander Kolyandr, expert la Centrul pentru Analiza Politică Europeană (CEPA), fost vicepreședinte al Credit Suisse și fost reporter la The Wall Street Journal și BBC, într-o analiză publicată de Carnegie Endowment for International Peace.

• Chiar dacă războiul pe scară largă din Ucraina durează de doi ani și jumătate, ucrainenii încă găsesc componente occidentale recent fabricate în rachetele de croazieră rusești care cad asupra orașelor lor.
• În loc să încerce să oprească toate exporturile către Rusia, ceea ce este imposibil, Occidentul încearcă să facă mai costisitoare evaziunea sancțiunilor.

Potrivit Eurostat, exporturile blocului european către Rusia în iunie au fost în valoare de 2,4 miliarde de euro (2,67 miliarde de dolari). Adică aproximativ o treime din volumul exporturilor din iunie 2021 (înainte de război) și cel mai scăzut nivel din ianuarie 2003.

Cele mai dramatice reduceri au fost în exporturile de mașini și echipamente, care în iunie valorau o zecime față de ceea ce erau cu trei ani mai devreme (o scădere de la 3,5 miliarde de euro la 365 de milioane de euro).

O creștere bruscă, prin țări terțe, a importurilor de bunuri pe care Rusia le-a obținut cândva direct din UE

Cu toate acestea, datele pentru țările terțe (care nu au impus niciodată sancțiuni Rusiei) arată o creștere bruscă a importurilor de bunuri pe care Rusia le-a obținut cândva direct din UE, avertizează analistul financiar Alexander Kolyandr.

S-a ajuns la această concluzie fără a lua în considerare China, ale cărei importuri din UE sunt atât de mari încât orice modificări legate de Rusia nu sunt vizibile în date.

„Exportul de echipamente de generare a energiei din UE în Rusia a scăzut constant de la invazia pe scară largă a Ucrainei. În iunie, a fost evaluat la doar 30.000 de euro, în scădere față de 35 de milioane de euro cu trei ani în urmă.

Dar, în aceeași perioadă, Turcia a crescut importurile de echipamente de generare a energiei din UE cu 42%, până la 48,6 milioane de euro, iar Emiratele Arabe Unite le-au crescut de peste cinci ori, până la 54,8 milioane de euro. Este dificil de explicat o astfel de creștere doar ca rezultat al inflației sau al creșterii cererii interne.

O altă categorie critică de echipamente pentru economia rusă sunt piesele de avioane fabricate în UE.

• În iunie 2021, Rusia a cumpărat din UE piese de avioane în valoare de 13 milioane de euro; acum nu cumpără deloc.
• Cu toate acestea, Emiratele Arabe Unite și-au mărit importurile de piese de avioane fabricate în UE de aproape cincisprezece ori, până la 23,6 milioane de euro, iar aceeași Turcie a crescut importurile cu o treime, ajungând la 12,7 milioane de euro.

Acest tip de evaziune a sancțiunilor se limitează, uneori, la absurd. Înainte de invazia pe scară largă a Ucrainei, în țările fără ieșire la mare, cum ar fi Armenia și Kârgâzstan, exista o cerere mică pentru echipamente de navigație maritimă UE. Dar după începutul războiului, cererea din aceste țări a crescut vertiginos.

În ianuarie 2024, Kârgâzstanul a importat aproape 1 milion de euro de echipamente de navigație maritimă din UE, în timp ce importurile Armeniei au totalizat 6,5 milioane de euro”, mai scrie Alexander Kolyandr.

Responsabilitatea de a se asigura că mărfurile fabricate în UE rămân în afara Rusiei a fost pusă la ușa companiilor private

Factorii politici europeni nu sunt orbi în fața unor astfel de probleme, continuă analistul financiar.

„Cel de-al 14-lea pachet de sancțiuni al UE, adoptat la sfârșitul lunii iunie, a fost conceput pentru a limita reexportul de mărfuri UE către Rusia. Spre deosebire de Statele Unite, UE s-a opus în mod tradițional așa-numitelor sancțiuni secundare menite să descurajeze țările terțe să ajute țările sancționate să obțină bunuri interzise, ​​dar aceste ultime măsuri arată remarcabil de similar în ceea ce privește obiectivele.

UE cere acum exportatorilor și filialelor lor să depună „cele mai bune eforturi” pentru a stabili identitatea cumpărătorilor finali. Aceasta înseamnă că exportatorii trebuie să întocmească contracte de vânzare pentru bunuri cu dublă utilizare și tehnologii de ultimă oră, astfel încât acestea să includă o clauză de interzicere a utilizării în Rusia sau în fabricarea de bunuri destinate pieței ruse. Și trebuie să ia măsuri speciale, inclusiv evaluări de risc, pentru a se asigura că mărfurile nu ajung în Rusia.

Cu alte cuvinte, responsabilitatea de a se asigura că mărfurile fabricate în UE rămân în afara Rusiei a fost pusă la ușa companiilor private. UE însăși are o funcție de reglementare, cu puterea de a duce în instanță companiile care încalcă regulile, de a anula licențele de export și de a percepe amenzi.

Nu numai companiile care permit cu bună știință reexportul în Rusia vor fi penalizate, ci și cele care nu efectuează suficiente verificări în avans”, explică analistul financiar.

„UE nu are capacitatea de a verifica toate exporturile către țări terțe”

Noile cerințe intră în vigoare pe 26 decembrie 2024, iar companiile cu contracte existente vor avea la dispoziție șase luni pentru a finaliza livrările.

În privat, însă, oficialii europeni admit că aceste măsuri nu vor fi suficiente pentru a rezolva pe deplin problema reexporturilor către Rusia, punctează Alexander Kolyandr.

„UE nu are capacitatea de a verifica toate exporturile către țări terțe, așa că probabil își va concentra eforturile pe prevenirea reexportului de articole importante pentru sectorul rus de apărare. Alte tipuri de mărfuri vor continua să scape.

În special, abordarea aleasă de UE diferă de cea a Statelor Unite, care încearcă să-i prindă pe cei care ignoră restricțiile occidentale asupra Rusiei și apoi să impună sancțiuni secundare.

• Acest lucru a dus la întârzieri și, în unele cazuri, la blocarea completă a companiilor ruse care pot deconta plăți folosind bănci din Turcia, Emiratele Arabe Unite și China.
• Drept urmare, companiile rusești au fost forțate să folosească bănci mici din țări terțe fără să se teamă să piardă accesul la piața din SUA.
• Dar aceste bănci sunt adesea mai puțin fiabile și costurile sunt mai mari. Uneori, companiile rusești ajung să facă plăți în criptomonede sau în aur.

Măsurile UE vor duce la întârzieri cu acordurile de export. Pentru a ocoli regulile, cumpărătorii ruși vor crea probabil aranjamente comerciale din ce în ce mai complexe care implică mai mulți intermediari sau vor trece mărfurile prin vamă în țări terțe înainte de a le expedia în Rusia.

Acest lucru va face comerțul mai complicat, mai scump și mai lent, dar va crește și riscurile și va crea crize de aprovizionare. Rezultatul va fi mai multă inflație în Rusia și o economie mai puțin eficientă.

Cu toate acestea, niciuna dintre măsurile existente nu va împiedica pe deplin reexportul mărfurilor sancționate către Rusia. Dacă acesta ar fi scopul, Occidentul ar trebui să facă pași drastici, cum ar fi un embargo comercial complet menținut cu forța militară.

În mod clar, Occidentul nu este pregătit pentru o astfel de mișcare. Nici nu este dispusă să facă pasul mai moderat de a impune cote de import țărilor terțe, deoarece aceasta ar încălca principiile liberului schimb.

Un obiectiv mai realist pentru Washington și Bruxelles este de a continua creșterea costurilor asociate cu reexportul către Rusia. Înăsprirea controlului asupra intermediarilor și exportatorilor crește semnificativ presiunea din partea sancțiunilor, împiedicând activitatea multor sectoare, inclusiv a complexului militar-industrial al Rusiei”, încheie analistul financiar Alexander Kolyandr.

Foto – Profimedia Images

CITEȘTE ȘI:

„Supremația RACHETELOR”. Ucraina încearcă să răspundă atacurilor furibunde ale Rusiei: „Nu există suficiente sisteme occidentale disponibile”

Se destramă „UNIUNILE EURASIATICE” inventate de Rusia? „Subminarea proiectului eurasiatic ar trebui să fie cea mai importantă sarcină a lumii libere”

„Război-hibrid” la granițele NATO, coordonat de Rusia lui Putin. Cum au acționat CONTRABANDIȘTII „subcontractați” de Moscova

O ecuație de nerezolvat? Mongolia nu l-a ARESTAT pe Putin, dar nici nu poate fi pedepsită de CPI: „Situația convine de minune Kremlinului”

Rusia vs. „Occidentul colectiv”. Războiul din Ucraina ascunde un CONFLICT latent: „Putin și liderii occidentali nu vor un conflict total”