Guvernul a aprobat MĂSURILE pentru sezonul rece. Sebastian Burduja: „România va fi în siguranță, deci românii nu vor tremura de frig în iarna aceasta”

România este pregătită în acest moment pentru sezonul rece, chiar și într-un scenariu pesimist, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, miercuri, la finalul ședinței de Guvern în care s-au aprobat măsurile pentru această iarnă.

Guvernul a aprobat miercuri programul de măsuri privind nivelul de siguranță și securitate în funcționarea Sistemului Electroenergetic Naţional, precum și măsurile în legătură cu realizarea stocurilor de siguranță ale Sistemului Electroenergetic Naţional în ceea ce privește combustibilii și volumul de apă din lacurile de acumulare pentru perioada 1 noiembrie 2024 – 31 martie 2025.

„Este un pas pe care îl facem în fiecare an, l-am făcut din timp. Dacă vă amintiți, încă de acum o lună ne-am întâlnit la primul comandament de iarnă, trebuie să ne facem sanie vara. Era o zi cu temperaturi de peste 30 de grade și am vrut să pregătim aceste lucruri din timp”, a spus ministrul Energie.

Împreună cu Dispeceratul Energetic Național, am analizat scenariile pentru iarna aceasta. Am luat în calcul și un scenariu pesimist, și un scenariu moderat. În ambele scenarii, România va fi în siguranță, deci românii nu vor tremura de frig în iarna aceasta și datorită eforturilor pe care Guvernul le-a făcut și le face, nu vor tremura nici de frica facturilor, pentru că aceste facturi au rămas și rămân plafonate până la nivelul lunii aprilie, până la 1 aprilie anul viitor, dacă nu cumva vom putea să prelungim această formă de sprijin, compensarea, plafonarea”, a adăugat ministrul.

În ceea ce privește continuarea schemei, Sebastian Burduja a reiterat că instituțiile responsabile au termen până la finalul anului, iar în ianuarie se va ști mai sigur viitoarea formă  de susținere din partea statului, accentul fiind pe persoanele vulnerabile.

Câte gaze naturale avem înmagazinate

Cu această ocazie, Sebastian Burduja a trecut în revistă stocurile la zi și situația Sistemului Energetic Național, înainte de venirea iernii.

Stăm bine, avem un grad de umplere în lacurile energetice de 74%, acoperitor pentru ceea ce urmează în sezonul rece, chiar dacă vor fi luni mai secetoase. Până acum, în septembrie a plouat destul de mult, ne-a depășit așteptările, cum am constatat cu toții”, a spus ministrul Energiei.

Și la capitolul gaze, pregăturile sunt în grafic, Sebastian Burduja amintind că România și-a îndeplinit deja obligația de stocare în fața Comisiei Europene, cu 70 de zile înainte de termen, iar la ora briefingului de presă de la Palatul Victoria, gradul de umplere era de peste 100%.

Mai exact, e vorba de grad de umplere de 101,43%, 3,2 miliarde metri cubi înmagazinați, astfel că, în acest context, se face un supraplin, depozitele având disponibilă o rezervă tehnică.

Ministrul a detaliat și stocurile de cărbune, atrăgând atenția că acestea contează încă în România, cu referire indirectă la țintele ambițioase de decarbonare la nivel comunitar.

„Este producție în bandă, avem un stoc de 397.400 de tone în centrale în Complexul Energetic Oltenia și încă 117.000 de tone în cariere, deci în total 536.400 de tone la Complexul Energetic Oltenia, un nivel ușor mai mare decât anul trecut, deci îl apreciez ca fiind satisfăcător”, a spus Sebastian Burduja.

„La Paroșeni sunt aproape 30.000 de tone de huilă. Așa cum știți, în Valea Jiului am reușit să salvăm cele 2.000 de locuri de muncă, să ținem în viață Complexul Energetic Valea Jiului – de fapt, să-i dăm o nouă viață – și să putem să exploatăm în continuare termocentrala de la Paroșeni. Față de anul trecut, aici, creșterea e semnificativă. Eram aproape de zero cu stocurile de huilă pe vremea asta, anul trecut. Iată, astăzi avem aproape 30.000 de tone. La fel la Electrocentrale Craiova, un CET important care funcționează în continuare pe lignit, exploatat în carierele de la Complexul Energetic Oltenia, 87.600 de tone, de asemenea, un nivel satisfăcător pentru pregătirea sezonului rece”, a detaliat ministrul Energiei.

„Cel mai probabil va trebui să apelăm la importuri”

În ceea ce privește energia electrică, ministrul a admis că, luând în calcul actuala capacitate de producție, România va trebui cel mai probabil să importe.

„Avem o capacitate de interconexiune foarte bună, inclusiv raportat la alte țări din regiune, deci vorbim de 3.500 de megawați, atât la import, cât și la export. Un vârf de consum maxim prognozat de 9.500 de megawați în scenariu pesimist și de 9.000 de megawați în scenariu moderat, mai ales seara, se întâmplă asta când nu beneficiem de producția din parcurile solare. În ambele scenarii, și în cel moderat, și în cel pesimist, anticipăm că pe energie electrică, cel mai probabil, va trebui să apelăm la importuri, așa cum s-a mai întâmplat anul acesta”, a spus Sebastian Burduja.

Ministrul a detaliat principalele două cauze ale acestei situații de fapt.

”Prima este una sistemică. România n-a investit timp de decenii în producția de energie electrică, s-au pus în funcțiune foarte puține capacități noi față de 1989, capacitățile de producție în bandă au scăzut la jumătate. Pot să vă spun că în ultimul an și trei luni, noi am atras fonduri europene de peste 13 miliarde de euro și deja 10 miliarde sunt proiecte în implementare, o bună parte dintre aceste fonduri sunt pentru a crește capacitatea de producție. Deci vorbim de 3.500 de megawați în plus, grupuri pe gaz, vorbim de undeva la 10.000 de megawați în plus, solar și eolian, în următorii trei, cinci ani de zile.

Vorbim de programul nuclear, care înseamnă undeva la 2.200 de megawați în plus, plus tehnologizarea la Unitatea 1 (de la Centrala nucleară de la Cernavodă), care este estimată a se finaliza în 2031-2032, acest program, deci Unitățile 3 și 4, plus reactoarele modulare de mici dimensiuni. Adunând acești megawați veți ajunge la o cifră importantă, în condițiile în care astăzi, pe hârtie, noi avem disponibil undeva la până în 19-20.000 de megawați, deci ne ducem înspre 15-16.000 de megawați noi în orizontul acesta, până în 2031-2032, o bună parte dintre aceștia fiind și producția în bandă, așa cum ne-o dorim ca să avem o energie sigură, accesibilă și abia în al treilea rând o energie verde”, a a explicat ministrul.

Stadiul noilor investiții

În privința noilor investiții așteptate să intre în funcțiune în curând, Sebastian Burduja a anunțat că o veste bună vine de la Complexul Energetic Oltenia, o investiție așteptată de 10 ani, unde Grupul 5 Rovinari începe probele săptămâna aceasta.

„Practic, lucrările acolo s-au terminat după 10 ani de zile. Este un grup de 330 de megawați, deci o capacitate mare pentru Sistemul Energetic Național, și, dacă totul merge bine, cel mai probabil la finalul săptămânii, dacă nu săptămâna viitoare, grupul va fi în parametri și va livra această energie în sistemul energetic național”, a spus ministrul.

La Centrala de gaz de la Iernut, a Romgaz, așteptată de foarte mult timp, obiectivul anunțat miercuri de ministru este de a pune în funcțiune măcar jumătate din capacitate la termenul din decembrie, după negocieri foarte dure cu antreprenorul general din Spania, Duro Felguera, căruia i-a cerut să se mobilizeze în șantier așa cum a promis.

Și de la centrala nouă pe cogenerare de la Midia Năvodari, investiție din Fondul Româno-Cazac, într-un stadiu de peste 95%, ar mai veni 80 de megawați.

„Punem presiune pe antreprenorul general, o firmă din Turcia, pentru a termina aceste lucrări până în iarnă”, a spus ministrul.

În ceea ce privește prosumatorii, ministrul a spus că România a depășit pragul de 2.000 de megawați.

CITEȘTE ȘI:

România, Grecia și Bulgaria au reclamat Comisiei Europene diferențele de preț la energie dintre Est și Vest. Sebastian Burduja: „Cerem drepturi egale”

Prețul energiei din România este din nou cel mai mare din Europa. Producția de curent din fotovoltaice a scăzut. Cum au evoluat importurile