Războiul din Ucraina a intrat joi, 3 octombrie, în a 953-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină.
Armata ucraineană a confirmat retragerea din oraşul Vuhledar, ocupat de trupele ruse. Localitatea are o importanţă deopotrivă simbolică şi strategică, oraşul fiind situat pe o poziţie înaltă şi la joncţiunea fronturilor din estul şi sudul Ucrainei.
„Comandamentul superior a autorizat manevra de retragere din Vuhledar pentru a permite salvarea soldaţilor şi a echipamentelor militare şi pentru a lua noi poziţii în vederea continuării operaţiunilor”, a menţionat pe Telegram gruparea de forţe Hortiţia, însărcinată cu operaţiunile în zonă.
Pierderea Vuhledarului destabilizează acel sector de front pentru armata ucraineană şi ilustrează dificultăţile cu care aceasta se confruntă în faţa trupelor ruse, care sunt mai numeroase şi mai bine echipate.
Armata lui Vladimir Putin îşi continuă înaintarea pe frontul din estul Ucrainei şi se apropie tot mai mult de Pokrovsk, un oraş-cheie pentru logistica trupelor ucrainene.
Rușii anunţă aproape zilnic ocuparea unor noi localităţi pe acest front, în pofida ofensivei lansate de armata ucraineană pe 6 august în provincia rusă Kursk, operaţiune prin care Ucraina a sperat ca Rusia să-şi mute suficient de multe trupe de pe frontul ucrainean pentru a-i opri înaintarea.
Uniunea Europeană se pregăteşte să adopte noi sancţiuni împotriva Rusiei, după o serie de atacuri hibride care au avut loc în ultimele luni în UE, printre care incendii şi tentative de asasinat, informează AFP, citând surse diplomatice.
Uniunea Europeană şi NATO acuză Moscova că se află în spatele unei serii de incidente menite să destabilizeze într-un moment în care Rusia caută să slăbească sprijinul occidental pentru Ucraina.
Mai multe ţări europene, printre care Germania, Polonia, Letonia şi Estonia au fost victime ale acestor atacuri hibride.
Servicii de informaţii internaţionale, printre care cele ale Germaniei, au formulat atenţionări la începutul lui septembrie în privinţa riscurilor de atacuri cibernetice împotriva unor ţări ale NATO comise de un grup apropiat GRU, agenţia de informaţii militare externe a armatei ruse.
Ambasadorii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au convenit asupra cadrului juridic care le va permite să îi sancţioneze pe cei pe care ea îi consideră responsabili de aceste atacuri, impunând o îngheţare a activelor lor în UE şi o interdicţie privind deplasările pe teritoriul european.
Odată ce textul oficial va fi adoptat, Uniunea Europeană va publica numele persoanelor sau entităţilor vizate, au explicat aceleaşi surse.
UE a adoptat deja 14 pachete de sancţiuni de la declanşarea războiului, în februarie 2022.
„Noaptea trecută, armata rusă a lovit din nou Ucraina cu drone Shahed. În special, au fost lovituri în regiunea Odesa, în districtul Izmail, foarte aproape de graniţa cu România. Dronele Shahed au lovit infrastructura civilă obişnuită – un terminal de feribot, camioane, un depozit de cereale.
Aceasta este exact ceea ce teroriştii ruşi au vizat întotdeauna – securitatea alimentară a regiunii şi a lumii”, a spus Zelenski în mesajul său zilnic.
Printre altele, el a reluat tema doborârii rachetelor și dronelor rusești de către statele vecine: „Ucraina le spune de mult timp tuturor vecinilor şi partenerilor-cheie că trebuie să cooperăm, că trebuie să doborâm dronele şi rachete împreună, în special în zonele apropiate de ţările NATO”.
„Mulţumesc fiecărei ţări care ne ajută cu adevărat cu apărarea aeriană. Mulţumesc în special României pentru Patriot”, a încheiat Zelenski, nu înainte de a reveni cu cerința privind doborârea dronelor/rachetelor rusești: „Putem obţine o eficacitate şi mai mare – putem pune capăt cu totul terorii ruseşti prin doborârea dronelor Shahed, prin doborârea rachetelor, în cooperare”.