Cursa pentru ARCTICA. Ceasul ticăie, Occidentul pășește pe gheață subțire: „Cooperarea Rusia-China plasează SUA și NATO într-un echilibru precar”

De mai bine de un deceniu, Rusia și China au făcut front comun și în ceea ce privește Arctica, pentru a stabili un punct strategic în regiune. În acest timp, SUA și Uniunea Europeană abia se dezmeticesc și realizează că au pierdut periculos de mult teren, avertizează Liselotte Odgaard, cercetător senior la Institutul Hudson.

În acest context, nu este o exagerare faptul că Arctica este esențială pentru Rusia în ceea ce privește menținerea poziției sale nucleare amenințătoare față de SUA.

Într-un eventual conflict nuclear, precizează Liselotte Odgaard într-o analiză publicată de Politico, „Moscova va lansa rachete balistice cu rază lungă de acțiune de la bazele submarinelor strategice din apropierea peninsulei Kola”, prin spațiul aerian slab supravegheat de deasupra Groenlandei.

„Forțele americane nu ar fi pregătite, încă, pentru a detecta și contracara lovitura. Rusia a dezvoltat această forță arctică încă de când a invadat Peninsula Crimeea, în anul 2014. În eforturile sale, topirea calotei polare a prezentat atât oportunități, cât și provocări pentru Moscova.

Pe de o parte, importanța economică a coastei arctice a Rusiei se află pe un trend ascendent, fiind vorba despre o rută de transport maritim fezabilă, permițând Moscovei să profite din furnizarea de rute maritime scurte pentru navele comerciale care transportă mărfuri între Asia și Europa.

Cu toate acestea, mai mult trafic înseamnă, de asemenea, că acest control al Rusiei asupra vastului său litoral arctic – care se întinde de la Marea Barents în vest până la strâmtoarea Bering în est – este acum amenințat”, notează Liselotte Odgaard.

„Rusia a construit noi adăposturi pentru submarine și instalații de reparații / întreținere la sud de strâmtoarea Bering, lângă Vladivostok”

În astfel de condiții, folosind o infrastructură densă de apărare antiaeriană, aviație și forțe terestre la bazele Flotei de Nord (care se află staționată în Peninsula Kola), Rusia s-a concentrat pe închiderea accesului la Peninsula Kola – situată în partea europeană a Rusiei, regiunea Murmansk -, în Marea Barents, pentru a-și proteja forța submarină strategică și pentru a menține accesul flotei sale, pe tot parcursul anului, spre Atlantic.

„De asemenea, Rusia a investit masiv în tehnologia rachetelor ghidate de precizie, pentru a amenința țintele îndepărtate și pentru a obține o adevărată blocadă maritimă fără a fi nevoie să desfășoare forțe navale sau aeriene tradiționale.

În plus, pentru a menține și opera o forță de submarine strategice în apropiere de Alaska, fără a se baza exclusiv pe șantierele de reparații ale Flotei Nordului de la celălalt capăt al Eurasiei, Rusia a construit noi adăposturi pentru submarine și instalații de reparații/întreținere la sud de strâmtoarea Bering, lângă Vladivostok.

Pe lângă toate acestea, ca o dovadă suplimentară a parteneriatului său cu Rusia, China și-a dezvoltat și capacitățile arctice cu dublă utilizare, întărind puterea Rusiei de a amenința SUA și aliații săi din NATO, în timp ce abate atenția de la Indo-Pacific.

China și-a sporit, de asemenea, cooperarea civilă și militară regională cu Moscova, legând Drumul Mătăsii polar de regiunea arctică a Rusiei, prin investiții în infrastructură”, explică Liselotte Odgaard.

„SUA, vulnerabile la amenințarea nucleară a Rusiei”

La momentul actual, continuă Liselotte Odgaard, sateliții polari ai Chinei, vehiculele subacvatice fără pilot și navele de cercetare – dintre care trei sunt spărgătoare de gheață – oferă Beijingului un avantaj în ceea ce privește urmărirea rutelor de transport maritim, cartografierea și monitorizarea întinderilor înghețate și a mișcărilor aeriene.

„Și, odată cu asocierea dintre firma de stat rusă de energie nucleară Rosatom și compania chineză Hainan Yangpu NewNew Shipping, cele două țări vor coopera acum la construirea infrastructurii și a navelor din clasa spărgătoarelor de gheață, pentru a opera o rută arctică pe tot parcursul anului.

Colaborarea oferă Moscovei capacitatea de a controla și monitoriza activitățile de-a lungul coastei arctice și, astfel, poate să protejeze mai bine și submarinele rusești înarmate cu rachete balistice.

În ultimă instanță, ținînd cont de toate cele de mai sus, capacitățile maritime, cibernetice și spațiale ale Rusiei și ale Chinei din Arctica amenință acum infrastructura de comunicații și date a NATO din regiune.

Cablurile de comunicații nu au fost construite pentru a rezista unui război hibrid. În plus, radarele insuficiente, dronele de supraveghere, avioanele fără pilot, navele de război cu capacitate antisubmarin și acoperirea prin satelit fac SUA vulnerabile la amenințarea nucleară a Rusiei.

Așa cum se menționează în strategia pentru 2024 a Departamentului de Apărare al SUA, cooperarea cu aliații NATO din Arctica este esențială pentru a prinde din urmă Rusia și China.

• Numai că baza industrială de apărare a Marii Britanii se luptă deja să își îndeplinească obligațiile AUKUS față de SUA și Australia/
• Finlanda și Suedia trebuie să se concentreze asupra securității în regiunea Mării Baltice.
• Islanda se bazează pe SUA pentru apărarea sa.

În consecință, singurii aliați NATO adiacenți Arcticii care, în prezent, împărtășesc în mod semnificativ această povară de securitate sunt Canada, Norvegia și Danemarca”, mai scrie Liselotte Odgaard.

„Negocierea unui plan de apărare arctic, care poate descuraja Rusia și China, este o problemă dificilă”

Aceste trei țări s-au angajat să-și extindă stocurile de spărgătoare de gheață, submarine, vehicule fără pilot și infrastructură de comunicații și date, dar nu trebuie uitat că ele sunt, de asemenea, națiuni destul de mici, cu cerințe contradictorii referitoare la contribuțiile lor la Apărare, avertizează cercetătoarea de la Institutul Hudson.

• Danemarca are responsabilități majore de apărare în Marea Baltică și trebuie să acomodeze prioritățile de apărare ale Groenlandei și ale Insulelor Feroe pentru a păstra influența asupra deciziilor de apărare care o afectează în mod direct.
• Canada cheltuiește o mare parte din bugetul său de apărare pentru a demara proiectul său slăbit de nave de război.
• Și, deși Norvegia este un partener important, după ce a anunțat achiziția a cinci nave de război și cinci submarine, Oslo încă nu a alocat sume mari pentru navele întărite cu gheață, care ar asigura aptitudinea pentru vânătoarea submarinelor în vestul Arctic.

„În plus, toate cele trei țări investesc masiv în întărirea poziției de forță a Ucrainei față de Rusia.

Negocierea unui plan de apărare arctic, care poate descuraja Rusia și China în următorul deceniu, este o problemă dificilă.

Și, cu un grup atât de mic de aliați de încredere și prioritățile lor concurente în alte teatre și domenii, dezvoltarea unei poziții credibile de forță NATO în Arctica va necesita un act de echilibru delicat”, încheie Liselotte Odgaard.

Foto main – Profimedia Images

CITEȘTE ȘI:

Moscova joacă la INTIMIDARE prin noua doctrină nucleară: „Un război psihologic nemilos, Putin amenință încă o dată omenirea”

Trecut de Putin pe linie moartă, „ȘOIMUL” Nikolai Patrushev și-a păstrat influența în FSB. Ce carte joacă fosta „eminență cenușie” de la Kremlin

Ambițiile lui Putin și „scara de escaladare NUCLEARĂ”, lanțul de evenimente care descrie posibilul COLAPS al sistemului global de securitate

Import/export în interesul Moscovei, pe filiera țărilor terțe UE: „Occidentul, nepregătit pentru un EMBARGO comercial menținut cu forța militară”

„Totul pentru Putin”. METODA prin care „Țarul” și-a asigurat mandatele prezidențiale: „Ilegalitatea ar fi trebuit să ducă la eliminarea din alegeri”