După aproape doi ani de lupte, forțele ucrainene s-au retras din orașul strategic Vuhledar, un avanpost defensiv-cheie în regiunea Donețk. Comandamentul militar ucrainenan a declarat că decizia a fost luată pentru a salva viețile soldaților ucraineni și echipamentul militar.
Orașul, despre care analistul militar Ivan Stupak a spus, potrivit The Moscow Times, că este „calea de intrare în sudul Donbasului”, se află pe un teren înalt, oferind părții care îl controlează capacitatea de a bombarda câmpurile de luptă din jur și liniile de aprovizionare ale unui eventual inamic.
Deși nu deține aceeași valoare logistică ca și Pokrovsk – altă localitate strategică din regiunea Donețk -, poziția orașului Vuhledar la intersecția frontului de sud și de est îl face extrem de important pentru aprovizionarea armatelor – rusă și ucraineană – în această regiune.
Căderea orașului Vuhledar are loc după ce Rusia lui Putin a reluat ofensiva pe câmpul de luptă, în acest an, câștigând mai mult teren în prima jumătate a anului 2024 decât în întregul an 2023.
Între timp, Kievul s-a luptat cu probleme legate atât de echipamentul militar, cîât și de numărul combatanților, în scădere pe toată linia frontului, ceea ce a permis Rusiei să încercuiască orașul, în septembrie 2024.
„Pur și simplu avem mai puțini oameni și mai puțini mijloace”, a scris Stanislav Buniatov, un soldat voluntar care este și primarul orașului Henichesk din regiunea Herson a Ucrainei.
La începutul acestui an, Ucraina a lansat o acțiune de mobilizare pentru a-și reface forțele, dar legea s-a dovedit a fi nepopulară în rândul conducerii politice și societății ucrainene. Unii soldați ucraineni au estimat că armata rusă îi depășea numeric cu șapte la unu la Vuhledar.
Nu doar numărul de noi recruți a cauzat probleme Ucrainei, ci și lipsa de motivație și pregătire a acestora. Comandanții ucraineni s-au plâns, în septembrie, că noii recruți vor fugi de explozii sau vor înlemni de frică în fața focurilor de armă. Ei au estimat că între 50 și 70% din noile trupe de infanterie au fost ucise în primele zile de luptă.
Între timp, Rusia s-a adaptat la propriul deficit de combatați și echipamente militare. Rușii și-au îmbunătățit comunicarea pe câmpul de luptă și au trecut la atacuri în grupuri mai mici, sprijinite de drone, făcându-le mai greu de detectat și țintit.
Deși existau speranțe că incursiunea surpriză a Ucrainei în regiunea Kursk a Rusiei va îndepărta trupele ruse de Donbas, acest lucru nu pare să se fi întâmplat.
Analistul militar ucrainean Oleksandr Kovalenko a declarat că „Rusia a folosit bombe glisante pentru a viza poziții cheie defensive”. Aceste bombe sunt ieftine și în număr foarte mare, deoarece sunt realizate prin modernizarea bombelor din epoca sovietică cu un sistem de ghidare și aripi care le permit să zboare până la 65 de kilometri.
Între timp, Ucraina a fost forțată să-și folosească capacitățile limitate de apărare aeriană pentru a proteja centrele civile și infrastructura critică, lăsând expuse orașele din prima linie.
Căderea orașului Vuhledar „nu trebuie privită ca o victorie strategică pentru Putin sau că a fost inevitabilă”, a declarat David Gioe, profesor de informații și securitate internațională la King’s College din Londra, potrivit sursei citate.
„Poate deveni o victorie strategică doar dacă Putin câștigă bătălia narativă convingând observatorii că fiecare oraș ucrainean va împărtăși soarta lui Vuhledar dacă Ucraina nu se predă”, a explicat David Gioe.
Nu există o estimare finală a pierderilor Rusiei în lupta pentru cucerirea orașului-strategic Vuhledar, dar este vorba, cu siguranță, despre mii de soldați ruși uciși. Ucraina a susținut – în luna martie a anului 2023 – că întreaga Brigadă de Infanterie Navală a 155-a a Rusiei – formată din 5.000 de soldați – a fost distrusă.
Atacul îndelungat al Rusiei asupra orașului Vuhledar s-a potrivit, inițial, cu tiparul de tactici etichetate drept „mașină de tocat carne ”, folosit de Rusia lui Putin încă de la invadarea Ucrainei.
La sfârșitul lunii ianuarie a anului 2023, mulți dintre acești soldați ruși erau civili mobilizați sau condamnați recrutați în închisori, în „mobilizarea parțială” a Rusiei din anul 2022.
Dar această tactică a evoluat pe măsură ce războiul a continuat. „Vremea atacurilor necugetate și a mașinii de tocat de carne pare că s-a încheiat”, a scris Stanislav Buniatov – primarul din pe Telegram. „De data aceasta sunt atacuri gândite, cu pierderi și rezerve calculate în avans”, a completat acesta.
În loc să încerce să copleșească forțele ucrainene într-un singur asalt de mare amploare, Rusia încearcă să le epuizeaze, forțându-le să se apere de valuri succesive de atacuri date de grupuri mici.
Durata și costul ridicat al campaniei pentru cucerirea orașului-strategic Vuhledar au transmis o undă de șoc în Rusia. În luna aprilie a anului 2023, generalul Rustam Moradov – unul dintre comandanții de top ai forțelor armate ruse din Ucraina – a fost demis din cauza numărului mare al soldaților ruși uciși.
Nu este clar dacă Rusia va obține câștiguri rapide, în lunile următoare, ținând cont de ceea ce s-a întâmplat la Vuhledar. Suplimentar, vremea de toamnă ar putea face terenul înconjurător din ce în ce mai dificil de traversat.
„Ucraina are probleme reale legate de efectivele de soldați și de echipamente, dar Putin are și el probleme reale de regenerare a forței armatei ruse”, a declarat David Gioe pentru The Moscow Times.
„Pe măsură ce Putin își reprimă poporul prin strânsoarea polițienească a statului său, în timp ce le cere sacrificii din ce în ce mai mari în serviciul războiului său imperial, el poate ajunge în cele din urmă la limitele sprijinului intern pentru război”, a spus și analistul militar ucrainean Oleksandr Kovalenko.
Foto main – Poliția Națională a Ucrainei / The Moscow Times
Citește și: